Sederea mea in Goergia a fost scurta si dureroasa. Am facut o vizita la un camin de refugiati. Oamenii erau nenorociti si, la fel ca in Osetia, pierdusera totul in razboi. Stateau claie peste gramada – copii, femei, unele insarcinate, batrani si cativa barbati.
Mi-au povestit ca, atunci cand au fugit de bombardamente, si-au lasat in urma mortii neingropati. Altii spuneau ca au vazut cadavre din care mancasera animalele.