La sfarsitul saptamanii trecute, primeam pe mail aceasta:

HALKLARI KORUMAK HEM

HABERCi-ANALiTiKA BAAMSIZ MERKEZi

НЕЗАВИСИМЫЙ ПРАВОЗАЩИТНЫЙ И

ИНФОРМАЦИОННО- АНАЛИТИЧЕСКИЙ ЦЕНТР

Asociaţiei OBŞTEŞTI CENTRUL Independent

de Drept şi Informativ-Analitic

Прошедшая неделя в Молдове ознаменовалась, помимо прочего, и тем, что нашли свое явное и косвенное подтверждение высказанные нами ранее доводы и предположения о том, что, во-первых, «формирование и обнаружение арсенала оружия и списков мифических членов террористической группы, а также зашифрованных схем и детальных карт Кишинева и его пригородов в гараже, принадлежащем гагаузскому общественному деятелю и политику Ивану Бургуджи в ноябре 2008 года», дело рук представителей самих правоохранительных органов Молдовы; во-вторых, «обнаружение» в Комрате, в гараже, принадлежащем Ивану Бургуджи, «арсенала с оружием» несомненно, предназначено не только для активизации борьбы официального Кишинева против народно-патриотических сил Гагаузии, но и против всех оппозиционных сил Молдовы. Уже не в первый раз, официальный Кишинев отрабатывает свои грязные технологии по борьбе с инакомыслием в Гагаузии, на представителях не титульной нации, затем успешно реализуя этот опыт на представителях самой титульной нации.

Об этом неоспоримо свидетельствует и факт неуклюжей попытки руководства генеральной прокуратуры и МВД РМ 15 января 2009 года обвинить бывшего директора СИБ РМ Валерия Пасата и депутатов от оппозиционного Альянса “Наша Молдова” Серафима Урекяна и Иона Плешка в организации и подготовке убийства вице-спикера молдавского Парламента, лидера Христианско-демократической народной партии (ХДНП) Юрия Рошки.

О том, что эти утверждения являются очередной абсурдной фальсификацией и блефом, преступников в погонах, подвизающихся на поприще слепого и безропотного исполнения любых приказов и желаний, при обслуживании руководства нынешнего режима, уже 16 января 2009 года на пресс-конференции в Кишиневе заявили лидер Альянса “Наша Молдова” (АНМ) Серафим Урекян и депутат парламента Ион Плешка. Продемонстрированные ими видеозаписи неоспоримо свидетельствуют о том, что сотрудники оперативного управления Департамента оперативных служб МВД РМ, в нарушение закона, поставили фальсификацию материалов, фабрикацию «улик» и «доказательств», «совершения» любого преступления тем или иным физическим или юридическим лицом, не угодным правящему режиму Молдовы, на поток. И не важно, что в ресторане в Сынжере под Кишиневом был офицер этого управления Сергей Ботнарь, в Комрате, в гараже у Ивана Бургуджи, прятал оружие и боеприпасы, создавая доказательственную базу «совершения» им преступления,- другой офицер.

Учитывая тот факт, что всякое следствие имеет свои причины. То следует признать, что главной целью и заказчиков, и исполнителей всех этих провокаций является с одной стороны,- подведение юридической базы для активизации борьбы и усиления гонений со стороны официального Кишинева против представителей народно-патриотических сил в Гагаузии, а с другой, - «выбить», устранить из предвыборной гонки молдавских политиков-оппозиционеров, имеющих свою позицию и твердо отстаивающих её, смело и открыто выступая против вакханалии и беззакония, осуществляемого нынешним режимом в Молдове. При этом весьма вероятно, что ближе к выборам количество оппонентов нынешней власти, против кого могут быть применены такие методы борьбы будет расширено.

На наш взгляд, сегодня ни для кого не является секретом, что в Республике Молдова, в настоящее время установился и, паразитируя, реально существует режим правления, демократический по форме, но авторитарно-тоталитарно-комуно-фашисткий, по сути.

Именно поэтому, в преддверии парламентских выборов, панически боясь потерять власть и неминуемо предстать перед судом за все злодеяния, которые они совершили против своего народа, нынешний псевдо коммунистический тоталитарный режим, во главе с В.Ворониным, опирающийся на мафиозно-полицейскую структуру, старается выбить из предвыборной гонки своих основных политических оппонентов и конкурентов: Николая Андроника – одного из самых последовательных и непримиримых оппонентов г-на В.Воронина и установленного им режима правления, Серафима Урекяна, Валерия Пасата, Василия Тарлева, Валерия Клименко и других. При этом, четко прослеживается тенденция к усилению развязанной кампании по очернению как их самих, так и их сторонников и последователей перед населением страны и международным сообществом. Естественно, все это не только аморально и нечистоплотно, но и преступно. Не имеющего ничего общего с демократическими нормами и принципами правового государства, о построении которого громогласно заявляет официальный Кишинев. Но взывать к совести, к законности, говорить о морали и нравственности с людьми, для которых эти понятия являются совершенно чуждыми и неприемлемыми, на наш взгляд, является бесполезной тратой времени и средств. Это равносильно тому, чтобы пытаться отмыть голову осла для того, чтобы он поумнел.

Учитывая тот факт, что правоохранительные органы Молдовы ограничились лишь голословным обвинением Ивана Бургуджи в организации и руководстве деятельностью международной экстремисткой и преступной группировки террористической направленности, на состоявшейся одной лишь весьма поверхностной пресс-конференции. Конкретные списки членов террористической группы, якобы обнаруженных полицией в гараже у Ивана Бургуджи, до сих пор не обнародованы, что позволяет их отнести к разряду мифических. До сих пор нет никаких сведений, что Служба информации и Безопасности (СИБ) Молдовы, в соответствии со своей компетенцией приняла возбужденное по этому факту уголовное дело к своему производству и приступила к расследованию, так как дела о терроризме относятся именно к её компетенции. То, мы обращаемся с настоятельным призывом и просьбой ко всем правозащитным организациям, дипломатическому корпусу, аккредитованному в Республике Молдова, Всемирной Ассамблее тюркских народов, ко всему международному сообществу за помощью и содействием. Мы призываем всех людей доброй воли внимательно следить за ходом данного дела, в очередной раз фабрикуемого правоохранительными органами Молдовы, против Ивана Бургуджи,- правозащитника и общественного деятеля, духовного лидера и стойкого, непримиримого борца за права и свободу малочисленного гагаузского народа.

СОВЕТ

Независимого правозащитного и информационно-аналитического Центра РМ гор. Комрат АТО Гагаузия (Гагауз Ери), РМ.

23 января 2009 года.

Traducerea in limba romana a materialului a fost gata abia acum. Iata care este varianta in limba romana:

Ceea ce saptamana trecuta, a starnit valva in Moldova confirmat declaratia noastra privind un caz mai vechi si evaluarea ca, in primul rand “formarea si depistarea arsenalului de arme si a falsei liste de membri ai unei grupari terosite si de asemenea a unei harti detaliate a Chisinaului si a imprejurimilor sale in garajul politicianului Ivan Burgudji, in noiembrie 2008”, a fost insasi mana reprezentantilor organelor de ordine ale Republicii Moldova, in al doilea rand ca depistarea in garajul lui Ivan Burgudji a arsenalului cu arme, fara indoiala a avut rolul; nu numai de a activiza lupta Chisinaului impotriva fortelor popular-patriotice din Gagauzia, dar si impotriva tuturor opozantilor din Moldova. Deja nu este prima data cand oficialii de la Chisinau isi pun in practica tehnologiile murdare in lupta cu disidentii din Gagauzia, ca reprezentanti ai unei natii straine, pentru a folosi cu succes aceasta impotriva natiei de pe loc.

Fara indoiala, aceasta o arata si incercarea nereusita a conducerii procuraturii generale a Ministerului Afacerilor Interne din 15 ianuarie 2009 de a-l invinui pe fostul director al SIS, Valeriu Pasat si pe deputatii din opozitie ai Aliantei “Moldova Noastra”, Serafim Urechean si Ion Plesca de organizarea si pregatirea asasinarii vicepresedintelui Parlamentului Moldovei, care este si lider al Partidului Crestin – Democrat Popular, Iurie Rosca, Faptul ca aceste afirmatii sunt un sir de falsificari abuzive si blufuri ale infractorilor cu epoleti, care orbeste si fara sa comenteze indeplinesc orice ordine si dorinte pentru a servi conducerea acestui regim, deja pe 16 ianuarie 2009, la conferinta de presa, au vorbit liderul Aliantei “Moldova Noastra” Serafim Urechean, cat si deputatul Ion Plesca.

Asa cum au demonstrate inregistrarile video, fara indoiala ca lucratorii sectiei operative a Departamntului serviciilor operative a MAI al Republicii Moldova, incalcand legea au falsificat materiale, au fabricat probe si dovezi pentru savarsirea oricarei infractiuni, fie de catre personae juridice, fie de catre personae fizice, care nu sunt utile regimului actual din Moldova. Nu conteaza ca in restaurantul din Sangerei, aproap de Chisinau s-a aflat un ofiter al acestei sectii, Serghei Botnari, ca in Comrat, in garajul lui Ivan Burgudji a ascuns arme si munitie pentru a constitui elemental material al savarsirii infractiunii – un alt ofiter. Conteaza doar faptul ca fiecare imprejurare isi are cauzele sale.

Recunoastem ca scopul principal si al celor care au comandat si al executantilor tuturor acestor provocari este unul singur: crearea bazei juridice pentru intensificarea luptei si amplificarea persecutiilor din partea oficialilor de la Chisinau impotriva reprezententilor fortelor popular-patriotice din Gagauzia, pe de o parte. Pe de alta parte, scopul este de a arunca afara pe oponentii care au o pozitie puternica, pe care o pot apara curajos si deschis impotriva regimului din Moldova, bahic si ilegal. Prin urmare, este foarte probabil ca, in apropierea alegerilor, impotriva multor dintre oponentii actualei puteri, asemenea metode de lupta vor fi aplicate pe scara larga.

Dupa parerea noastra, pentru nimeni nu este un secret ca in Republica Moldova, la momentul actual functioneaza un regim guvernamental democratic in forma, dar autoritar, totalitar, communist si fascist in fapt.

Tocmai de aceea, in apropierea alegerilor parlamentare, temandu-se pana la panica de faptul ca vor pierde puterea si in mod inevitatil vor aparea in fata justitiei pentru toate crimele pe care le-a savarsit impotriva propriului popor, actualul regim totalitar pseudo communist, in frunte cu Vladimir Voronin, bazat pe structuri mafioto-politiste se straduieste, prin persecutii pre-electorale, sa elimine oponentii politici importanti, precum si pe concurenti: Nicolai Andronic, unul dintre cei mai consecventi si ireconciliabili oponenti ai dlui Voronin si al actualului regim, Serafim Urechean, Valeriu Pasat, Vasilii Tarlev, Valeria Climenco si altii. In acest timp, este o tendinta de intensificare a campaniei de calomniere a acestor lideri poltici, precum si a suporterilor si a simpatizantilor acestora din populatia tarii si comunitatea internationala. Evident, toate acestea nu numai ca sunt anormale si murdare, dar sunt si infractiuni. Aici nu este vorba despre un stat cu norme de drept democratice, despre fondarea caruia vorbesc atat de tare oficialii de la Chisinau. Dar sa cheme la cinste, la legalitate, sa vorbesti despre morala, si respectarea intereselor oamenilor, unii pentru care aceste intelesuri sunt straine si inacceptabile, dupa parerea noastra este inutila irosire de vreme si mijloace. Este ca si cum ai incerca sa speli capul magarului, pentru ca el sa intelepteasca.

Asigurandu-se de aceea ca organele de ordine ale Moldovei i-au inchis gura lui Burgudji, invinuindu-l de organizarea si conducerea unei activitati internationale extremiste si criminale, a unei grupe cu orientare terorista, ei au organizat o conferinta de presa cu participare importanta. Listele concrete de membri ai grupei teroriste, alegatiile depistarii politienesti in garajul lui Ivan Burgudji, pana in acest moment nu au fost facute publice, pentru ca aceasta ar permite dezvaluirea minciunilor. Pana in acest moment nu sunt nici un fel de date ca SIS-ul moldovenesc, in conformitate cu competentele sale a inceput investigarea, ca urmare a publicitatii facute acestui caz, mai ales ca problema terorismului se afla in competentele sale. De aceea noi ne adresam in mod public tuturor organizatiilor de aparare a drepturilor omului, corpului diplomatic acreditat in Republica Moldova, Adunarii Mondiale a poporului turc si tuturor comunitatilor internationale pentru ajutor si cooperare. Chemam toti oamenii de buna credinta sa urmareasca atent aceasta chestiune, sub aspectul fabricarii unui caz de catre organele de drept ale R. Moldova, impotriva lui Ivan Burgudji aparator al drepturilor si activist social, liderul spiritual si luptatorul constant, neobosit pentru dreptul micului sau popor gagauz.

Tags: cazul Burgudji, drepturile omului, Gagauzia, Ivan Burgudji, Republica Moldova

Tragedia de la Petrila a repetat-o pe cea de la Anina. Cate altele vor mai urma?

Cautand prin documente electronice mai vechi, am gasit un articol pe care l-am scris despre accidentul minier de la Anina, in ianuarie 2006. La momentul exploziei, accidentul s-a soldat cu sapte morti. Alti cinci mineri au fost spitalizati. La momentul la care se produce un accident in mina, toata presa este acolo. Apoi, toata lumea uita, nimeni nu mai tine socoteala ce se intampla cu cei care au fost internati in spital si de fapt nu se afla niciodata cati au murit intr-un accident de mina.
In articolul de atunci spuneam ca, daca nu vom avea curajul sa spunem adevarul despre mineritul romanesc, cele sapte lumanari care au ars la gura minei anina si-au plans degeaba lacrimile de ceara. Doi ani m-ai tarziu, nenorocirea s-a repetat la Petrila. Au fost exploziile, apoi galagia multa pe care a facut-o presa si pe urma… nimic. 12 mineri au murit, apoi inca unul dintre cei 13 spitalizati, s-a dus si el dupa mai multe zile de chin. Cu ceilalti nu se stie ce s-a mai intamplat. despre inca cinci dintre ei se spunea ca nu au sanse de supravietuire. Iar nu stim cati au murit de fapt la Petrila.
Si pentru ca tot am gasit acel articol mai vechi, despre accidentul de la Anina, il public, cu regretul ca cele ce le-am spus atunci si-au dovedit adevarul. Probabil ca de foarte multe ori in cariera un ziarist isi doreste sa fi evaluat gresit. Iata, asadar, cum scriam atunci…

Lumanarile au terminat de ars la Anina

S-au spus vorbe multe despre nenorocirea de la Anina. Vorbele descriu frumos durerea a sapte despartiri fara drept de ramas bun si uimirea ca totul s-a petrecut prea repede. Lumanarile au terminat de ars pe mormintele proaspete. Le-au aratat in fiecre jurnal – sapte, una langa alta, cu flacarile palmuite de vant. Au mai fost si bocetele vaduvelor, expuse cu sfasietoare obscenitate. Si justificarile sefilor, prea bogati sa priceapa ce s-a intamplat. Noaptea de dupa inmormantare a ingropat in somn orasul si femeile, obosite de cat au urlat si de cat le-a durut, de zbuciumul din ultimele zile si de alergatura pentru inmormantare. Se spune ca pentru morti prima noapte in cimitir e cea mai grea. Probabil ca atunci realizeaza ca totul s-a terminat si nu mai e cale de intoarcere. Pentru cei ingropati la Anina se poate sa fi fost mai simpla prima noapte, pentru ca ei au coborat toata viata sub pamant – cum ar fi exersat, de mii de ori, aceasta ultima coborare.

S-a asternut noaptea si peste paturile moi si ingrijorarile surde ale directorilor minei. Se simt amenintati de ancheta care tocmai a inceput, dar nu foarte tare – au bani si, daca ai bani, se poate rezolva orice, atata ca o sa fie o plictiseala in plus pentru ei. Odata cu lumanarile care au terminat de ars peste cripta proaspat inchisa, s-a asternut noaptea si peste secretul mortii celor sapte mineri, care poate ca n-o sa fie aflat niciodata. Si mania celor inca vii, care stiu cum e sa cobori dupa carbune s-a ingropat in tacerea odihnei din noaptea de dupa inmormantare.

Adevarurile despre Anina, nu s-au spus. Povestea de la mina mortii e povestea unor oameni care se lupta zi de zi cu bezna si cu goraza si, de aceea, nu prea au frica. Nu merge sa-i sperii sau sa-i pacalesti, pentru ca nu se lasa dusi cu una cu doua. Se aprind repede, cum repede se aprinde si grizu, si atunci e vai si amar. Inginerul-sef ii ameninta cu sabia, ca sa-i tina in frau. Pe director se pare ca nu prea-l interesa decat sa-si dea prime mari. Pentru el, minerii nici nu existau. Erau sub nivelul lui intelectual, niste brute, sortite sa munceasca, pentru ca el sa aiba vila, si masina si celular mic, polifonic, cu camera de luat vederi. S-a auzit sunand, pe cand dadea interviu la televizor. O melodie de bun gust, relaxanta, nu manele, cum ascultau, probabil, subalternii lui. Ce poate sa spuna un om cu celular polifonic unuia care asculta manele, face multi copii si n-are nici dupa ce bea apa? Cei care au murit in explozie, trebuie sa fi murit aproape dezbracati. In pantecele de carbune al pamantului e cald ca-n cuptor. Sunt peste 50 de grade Celsius si aproape ca nu se poate respira. Aerul, putin care este, refuza sa intre in plamani. Gatul e lesios, din cauza prafului de carbune. Cand iesi de acolo, nu mai conteaza nimic. Cand esti acolo, nu mai conteaza, probabil, decat sa se termine. Oricum. Si s-a terminat.

Dincolo de asta a ramas, lipicioasa ca praful de carbune, ura, simpla, a unuia care, pana una-alta, a iesit viu din galerie. “Nu vreau decat sa-l vad legat”, spune minerul, despre directorul care-i forteaza sa intre sub pamant. E ura dintotdeauna a celor ce muncesc peste puteri, pentru domnii care-i fura si-i dispretuiesc, pentru ca-i considera sub nivelul lor intelectual. Pana la urma, povestea ortacilor nu e cu nimic diferita de fiecare dintree povestile noastre. In Romania asa a fost mereu – domnii si-au batut joc de prostime pentru ca au avut mai mult decat prostimea. Cine sa tina seama de unii care asculta manele, faca multi copii si sunt prea saraci ca sa-i creasca? Incrancenarea lor, iscata de dispretul noastru i-a adus pa mineri la Bucuresti in anii ’90. Cele sapte morti de la Anina au picurat iertare peste amintirile de atunci. Dar daca nu vor aduce lumina adevarului si curajul de a-l rosti intreg, degeaba au mai ars cele sapte lumini de la Anina.

Tags: accident, Anina, coruptie, mine de carbune, mineri, minerit, Petrila, Valea Jiului

… Asa cum spuneam si in titlu. Aseara, ajunsul acasa a fost cu probleme, pentru ca am stat pana tarziu la Internet si nu mai stiam sa ma intorc. In final, am nimerit blocul si scara, dar am urcat la alt palier. Era intuneric, nu vedeam nimic si un toc mi-a lunecat pe podea. Mi-am pierdut echilibrul si am busit intr-una din usi. Dinauntru s-a auzit un fosgait ingrijorat, dar nu a iesit nimeni. Am ajuns in fata unei alte usi, care mi s-a parut ca seamana cu a mea si am varat cheia in broasca. Nu se rasucea. Dinauntru s-a auzit o voce de barbat, care m-a intrebat in rusa ce vreau. Am raspuns ca am gresit apartamentul. A iesit sa vada in orice caz ce e un nene cam mare, in chiloti. M-a intrebat ce numar caut, i-am spus si mi-a indicat un etaj mai jos. Mi-am mai cerut odata scuze. Am ajuns in sfarsit in camera, am facut un dus si m-am pregatit sa ma bag in pat. Privirea mi-a cazut pe pernele dodoloate, care mi-a aparut ingrozitor de promiscue. Fara sa vreau, m-am intrebat cate capete si mai ales cate funduri fusesera asezate pe ele, asa ca le-am dat la o parte si mi-am pus capatai paturica pe are am adus-o cu mine de la Bucuresti. M-am bagat intre asternuturile mirosind a lucru folosit de multe ori si spalat nu cu foarte mare grija. Din garsonierele vecine, in dreapta si in stanga se auzeau rasete de femeie.

Am adormit greu, speriata periodic de scartaitul tevilor si de zgomotele de casa straina. Dimineata am vrut sa beau apa. Una din cani era ocupata cu ceai, celalalta – cu cafea. Dar eu voiam apa. In afara de cele doua cani, pe tavita de pe masa mai erau inca doua paharute mici, pentru vodca. Inca odata imi era clar la ce e folosita locuinta respectiva. Am baut apa din mana, direct de la robinet.

Peste zi, dupa ce am luat niste declaratii la Uniunea Nationala a Veteranilor Razboiului pentru Independenta, am trecut pe la Ambasada Romaniei, pentru ca veteranii mi s-au plans ca procedura de obtinere a vizei este greoaie si ca asteapta prea mult pentru cetatenie. La ambasada, am fost primita de consilierul de presa, care si-a exprimat… regretul ca era s-ami rup gatul pe scari (ma impiedic de cand am inceput sa merg in picioare), apoi mi-a spus ca un comentariu oficial pe marginea subiectelor care ma intereseaza nu voi primi. Macar cafeaua pe care am baut-o la ei a fost buna. Oazu Nantoi, pe care l-am revazut in cursul dupa-amiezii era obosit si blazat si foarte ocupat cu politica lui. Mi-am cumparat detergent si diseara, cand ajung acasa bag cearceafurile in masina de spalat, ca sa dorm bine macar la noapte. Deocamdata atat. Sunt obosita, dar nu de munca, ci de deznadejdea din interiorul meu, care nici macar nu stiu ce cauza are. Poza pentru acest post nu am. Cu bine!

Tags: Ambasada Romaniei la Chisinau, Chisinau, Oazu Nantoi, Republica Moldova

Sunt in Chisinau, dar deja vreau acasa, in Tiraspol. Nu-mi place aici. Mare diferenta n-ar fi, doar ca nu ma simt eu in siguranta. Pe strazi se vorbeste tot ruseste, oamenii intre ei vorbesc ruseste, doar ca aici, spre deosebire de Tiraspol, romanii sunt priviti cu ostilitate. Aseara am tras la Hotel Zarea, care este mai ieftin. Dimineata mi-am inceput-o cu BBC, pentru ca nu am mai folosit demult limba engleza si se simte. La un moment dat am comutat pe un post de aici, din Moldova. Erau doi domni care prezentau revista presei – unul cu barba si mai in etate, altul tanar si probabil inalt. Erau foarte seriosi. La inceput mi s-a paraut ca tocmai asta e gluma, dar dupa vreo zece minute m-am prins ca nu e asa. Chiar erau seriosi, ca niste cekisti care acuza apriorii pe oricine – telespectatorii, cei despre care vorbesc, colegii, in sfarsit, pe oricine s-ar nimeri sa nu fie pe linie. Spuneau ca presedintele Moldovei ar fi spus ca “nu e vorba sa mergem inspre est sau inspre vest, ci incotro avem interese”. Unul dintre cei doi domni fiorosi a completat ca asa a spus mai demult si Churchil: “Marea Britanie nu are prieteni, Marea Britanie nu are dosmani, Marea Britanie are interese”. Domnul acela a adaugat ca Moldova nu e ca Marea Britanie. Tot asa mi s-a parut si mie. Pe urma domnii au adaugat cu o unda de aprobare tacita ca ministrul de externe Stratan i-ar fi spus omologului roman ca Moldova nu a facut nimic asa de rau ca sa aiba nevoie de avocat.

O poza din Chisinau… Care, desigur, arata mult mai optimista decat starea mea de spirit.

In orice caz, au adaugat prezentatori de la Revista presei, serviciile secrete romanesti (sic! – noi n-avem servicii “secrete”, numai de informatii) au tot interesul ca Republica Moldova sa nu intre in UE, ca sa poata sa dea mai departe cetanii romane si vize pe spaga.

Apoi ceva mai tarziu, cu o unda de aprobare in vocea dezaprobatoare, domnul in etate a adaugat ca in Chisinau se va deschid consultaul Italiei, care va da vize pentru cetatenii moldoveni “fara drumuri in Romania si fara cetatenii de forma”. In orice caz, mi s-a ridicat parul in cap.

Tanti de la receptie mi-a spus, cu voce ucata, ca nu au “camera hranenie” (unde sa las bagajele). Am iesit din hotel si am vazut doi care se bateau. Al treilea a incercat sa-i desparta si si-a luat-o si el. Mi s-au taiat genuncii si am vrut imediat sa fiu inapoi la Tiraspol, ca acolo nu vad asa ceva. In Chisinau, taxistii au tarif fix, in orice parte a orasului te-ai duce: 50 de lei. Bon nu dau. Curvasaria e la mare pret. Am luat gazeta “Makler”, sa-mi gasesc camera de inchiriat. Erau mai multe coloane: 200 de lei pe noapte si 50 de lei ora. “Pasutociki” (adica pentru 24 de ore) e mai scump de 200 lei, ca e mai rentabil sa tii “chiriasul” cateva ceasuri, pana-si rezolva treaba cu fata, pe urma sa iei altul, si tot asa. Pana la urma am gasit undeva, cu 220 de lei. Doamna in cauza spunea ca a fost moasa, dar pentru ca nu era platita bine, s-a apucat de treaba cu apartamentele. Fata si ginerele sunt plecati la Moscova, iar baiatul in Italia. Ea inchiriaza cu ceasul si spala tot timpul cearceafuri dupa clienti. Noroc ca are masina de spalat automata – i-au trimis copii bani sa cumpere. Spera ca la vara sa vanda macar unul dintre apartamente si sa ia ceva mai mare, pentru unul din copii. Apoi, la anul, pentru al doilea. Dar si asa, cine stie daca se vor mai intoarce. Pe aici toata lumea viseaza sa plece la munca – fie in est, fie in vest, sa castige mai multi bani, asa ca in curand Moldova va ramane fara cetateni. Cand merg cu ea spre camera unde urmeaza sa ma instalez, ma trece un fior gandindu-ma ca probabil oamenii care inchiriaza camerele asa sunt mana in mana cu politia locala. In mod evident, si cel mai putin pregatit politist observa vanzoleala de la usa unui bloc unde incontinuu intra si ies oameni, niciodata aceiasi. Si atunci, daca politia nu face ordine in  astfel de afaceri, ci le protejeaza, cum mai poate Moldova sa fie un stat de drept. SI daca nu este un stat de drept, atunci inseamna ca pe teritoriul lui mi se poate intampla orice. Hotarat lucru, vreau inapoi in Transnistria. “Acasa”, la Tiraspol. Unde nu pot sa patesc nimic si am numai prieteni. Cum spuneam si ieri, o sa vad ce va fi mai departe, in corice caz, acum mi se pare ca nu bine.

Tags: Chisinau, moldoveni, Republica Moldova, Tiraspol, Transnistria

Intotdeauna, zilele de dinainte de a pleca din tara sunt ceva de iad, pentru ca am foarte multe lucruri de facut, sunt foarte dezorganizata si parca nicimic nu merge cum trebuie. De data asta am avut belele cu telefonele. “Cum s-a primit” (ca sa ma exprim in termenii tarii in care ma aflau acum, adica Republica Moldova), ascultati si vedeti in materialul urmator.

Tags: clienti, compannii de telefonice, comunicatii, criza financiara, telefonie

Asadar, iata-ma din nou in atat de draga mea Transnistrie. Sambata ar fi trebuit sa ajung la Chisinau, dar nu stiu cum, tot la Tiraspol am nimerit.

Si, daca tot sunt la Internet, sa povestesc cate ceva. De ajuns pana la Chisinau, am ajuns normal cu autobuzul. Calatoria dureaza toata noaptea si este un cosmar, pentru ca abia apuci sa adormi, ca te trezesc vamesii, sa-ti verifice documentele. Chestia asta asta dureaza cam o ora, in care mai atipesti un pic, pe urma te trezeste cineva, pe urma iar atipesti, iar iti cere altcineva pasaportul, incat ajungi sa te simti ca subiectul unor interogatorii speciale (acest tip de investigatie se practica atunci cand interogat nu este cooperant si anchetatorii nu-l lasa sa dorma, in speranta ca acesta va marturisi totusi ceva). Dupa ce se termina totul, mai dormi un pic si gata. Esti in autogara de la Chisinau. Cu ochii grei de somn si cu toate oasele sfaramate, trebuie sa te dai jos, sa-ti iei bagajele si sa te pornesti unde ai treaba. La ora la care ajunge autobuzul, nici la “viceu” nu e deschis. Deci trebuie sa te tii. Pe drum am avut parte si de ceva emotii. In afara de pasagerii care se vedea ca sunt obisnuiti ai calatoriilor pe ruta Bucuresti – Chisinau, in autobuz s-a mai urcat un nene, care, daca nu ma insel se  numea Robert Mihaiu si care era dealer auto. In mod evident omul avea o alta stare materiala decat noi, ceilalti. Vorbea tot timpul la telefon, pronunta numele unor persoane cunoscute in mediul Busines si ShowBiz din Romania, iar atunci cand vorbea despre masinile pe care le vinde la numea “epave”. Telefonul lui era foarte “smecher”, vorbitor, si il anunta cine-l suna. In mod evident, omul nu era din poveste, nu facea parte din peisaj si ma intrebam de ce merge la Chisinau cu autobuzul. Mi-era teama sa nu intarziem mult la vama din cauza. lui. Asa s-a mai intamplat odata, cand am plecat dela Chisinau cu niste doamne, care vindeau tot felulde lucruri in piata (cu asta se indeletniceau). Femeile acelea aveau niste bagaje uriase, cu care au ocupat practic intreg microbuzul. La vama romaneasca am asteptat o multime de timp pentru ca ele sa fie controlate, pana la urma oricum au fost oprite acolo, iar masina a ajuns in Bucuresti aproape goala, cu trei ore intarziere.

Read the rest of this entry »

Tags: conflictul de la Nistru, Nistru, separatism, separatisti, Tiraspol, trafic de arme, Transnistria

Uneori viata e mai palpitanta decat un roman de spionaj, iar atunci jurnalele de stiri devin episoade succesive ale unui reality show avndu-l personaj principal pe acest anonim exceptional: 007.

 Lita nazaem [0:52m]: Play Now | Play in Popup | Download

 CIA - evaluare securitate globala [1:05m]: Play Now | Play in Popup | Download

 Analistii - mana ascunsa a Pentagonului [1:01m]: Play Now | Play in Popup | Download

 Tehnicii de interogatoriu intensificat [0:55m]: Play Now | Play in Popup | Download

 Atac cu rachete in Yemen [0:58m]: Play Now | Play in Popup | Download

Tags: atac cu racheta, Bulgaria, Ceausev, CIA, intelligence, petrol, securitate, servicii de informatii, spionaj, terorism, Yemen

… Linistea care s-a cobort peste Vale este insa aparenta. Pentru ca ascunde multe secrete murdare – murdare de sange, nu de praf de carbune. Toti cei care au habar despre ce e vorba acolo stiu si ca linistea aceasta va fi candva, nu peste foarte mult timp, spulberata de bubuitura unei alte explozii in subteran.

Ascultati mateiralele si emisiunea despre tacerea murdara a Vaiii Jiului. A fost una dintre ultimele editii “3 in 1″ realizata de Marinela Mihai.

 emisiune 3 in 1: Play Now | Play in Popup | Download

 Ultima zi in mina: Play Now | Play in Popup | Download

 Sub pamant e o alt viata: Play Now | Play in Popup | Download

 Tacerea murdara a Vaii Jiului: Play Now | Play in Popup | Download

Tags: accident, coruptie, mineri, Petrila, Petrosani, Valea Jiului

… Nu numai in Caucaz sau in Gaza se moare inutil, ci si in Romania. Un accident produs in mina de la Petrila a luat pentru totdeauna de langa familii mai intai 12 mineri, apoi inca unul, dupa cateva zile de suferinta. Presa i-a plans la comanda, apoi i-a uitat. Isi va aminti de ei la urmatorul accident. Pentru ca atunci cand au murit minerii era campanie electorala, cortegiile funerare au trebuit sa treaca pe sub zambetele nerusinat de prospere ale politicienilor. La doua luni dupa accidentul care a mobilizat practic intreaga presa din Romania, totul a fost dat uitarii.

Sa ne amintim, mi intai in imagini, apoi in cuvinte rostite, povestea de atunci.

Cortegiul funerar al minerilor morti in accident, marsaluind pe sub bannerele electorale. Primul este al Monicai Iacob Ridzi, de la PDL. Ceva mai in spate este si alin Simota, de la PNL.

 Insert Petrila 1 - 18 noiembrie: Play Now | Play in Popup | Download

 Insert - Petrila 2 - 18 noiembrie: Play Now | Play in Popup | Download

 Insert Petrila 19 noiembrie: Play Now | Play in Popup | Download

 Cauzele accidentului minier: Play Now | Play in Popup | Download

 Insert - Preotul din Petrila: Play Now | Play in Popup | Download

… Intre timp au fost alegeri, iar unul dintre acei politicieni, care zambeau frumos din afise, a devenit ministru al Tineretului si Sportului si patineaza ca sa incurajeze sportul de msa. Si sa apara, odata in plus, in lumina reflectoarelor. asa cum odata in plus pentru Monica Iacob-Ridzi, politician PDL, Valea Jiului a fost trambulina care a propulsat-o in inaltele (?) cercuri politice de la Bucuresti.

Lumanarile arse pe trotuarul de la gura minei.

Numele minerilor morti in accident, scrise pe steagul de doliu, arborat la intrarea in mina.

Intrarea in sediul Regiei Autonome a Huilei, pazita strasnic, mai ales de ziaristi

Un cal pascand aproape de Bibliotea Universitatii de Mine din Petrosani

O mina dezafectata, transformata in complex turistic

Tags: accident, coruptie, mineri, mineriade, minerit, Petrila, Petrosani, Valea Jiului

Potrivit politologului Oleg Cristal, alegerile de anul acesta pentru Parlamentul Republicii Moldova vor avea loc pe 5 aprilie, comunistii vor pastra majoritatea, iar urmatorul sef al statului moldovean ar putea dveni acutalul presedinte al Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu.

Ascultati interviul realizat pentru Radio Lynx cu analistul politic din capitala Moldovei.

Alegeri Republica Moldova
Asculta mai multe audio Politica »

Tags: alegeri, Chisinau, Marian Lupu, Oleg Cristal, Republica Moldova