Zambeste mereu, are ochi de asiatic, migdalati si ten usor masliniu, care contrasteaza cu dintii albi. Face multi copii, frumosi. Deocamdata, are trei. Este deschis, hotarat, dar si foarte diplomat. Intr-un guvern condus de mine, ar ocupa postul de ministru de externe sau de prim consilier. Asa mi-a ramas in memorie, baskanul Gagauziei, Mihail Makarovici Formuzal, la o vreme dupa ce am facut interviul cu el. “Nu am furat nimic, nu am omorat pe nimeni, nu am de ce sa ma tem si nu ma tem. Nu sunt separatist, sunt om de stat”. Asa se raporteaza guvernatorul Gagauziei la relatia tensionata cu autoritatea centrala de la Chisinau. Gagauzia a aparut in povestile mele in contextul nefericit al inscenarii unui caz de terorism impotriva lui Ivan Burgudji. Dar dincolo de aceasta mare durere a mea, trebuie sa spun despre Gagauzia ca este un loc minunat – este patria vinurilor, care inchid in ele gtot soarele verii, intr-un fel care ramane in memoria gustativa a oricui, este patria unor oameni care au un fel de a fi foarte special – cald si linistit in acelasi timp. Asa cum este si Burgudji. Gagauzia mai este un loc unde ospitaitatea se afla la mare pret, unde traditiile se mai pastreaza inca nealterate. Din pacate, la fel ca in intreaga regiune, tensiunile politice si lipsa de solutii a autoritatilor centrale isi spun cuvantul intr-un mod nefericit. Despre astea si despre multe altele aflati din interviul cu Mihail Formuzal, mai-marele locului. Fila audio este in rusa, iar mai jos este traducerea:
Asculta interviul cu baskanul Gagauziei:

 Interviu cu Baskaul Gagauziei: Play Now | Play in Popup | Download

Traducerea interviului – mai jos:

„Noi, gagauzii, nu dorim sa disparem ca popor”

Stimate, Mihail Formuzal,

Pentru inceput, haideti sa trecem in revista, impreuna, istoria recenta a Gagauziei. Aici a existat un regim separatist. Apoi regiunea s-a confruntat cu dificultati economice seminificative. A fost o perioada in care nu existau bani pentru plata salariilor si a pensiilor, astfel ca, in locul banilor, oamenii primeau, rareori, produse alimentare de foarte proasta calitate, la preturi exorbitante. Dmitrii Croitor, care a devenit baskan al Gagauziei la sfarsitul anului 1999, a reusit sa obtina o imbunatatire a acestei situatii. Apoi el a fost obligat sa-si paraseasca postul. Au existat alegatii ca Dmitrii Croitor a fost obligat sa demisioneze chiar de catre fosta conducere de la Chisinau. Eu am auzit o poveste potrivit careia Croitor ar fi fost sechestrat de reprezentanti ai organelor de ordine din Moldova, care i-au facut si dosar penal pentru a-l obliga sa demisioneze din functia de baskan. Mi s-a mai spus ca toate aceste actiuni impotriva lui Croitor s-au facut la comanda dlui Voronin. De asemena, in Gagauzia au fost si alte evenimente – au fost aruncate grenade in curtile catorva lideri politici si deputati ai Adunarii Populare a Gagauziei (de pilda, cu o astfel de situatie s-a confruntat deputatul Ilie Ciolac si presedintele Adunarii Populare, Stefan, Esir). Acum Chisinaul a anuntat ca a gasit arme in garajul activistului Ivan Burgudji. Oficialii de la Chisinau au afirmat ca in Gagauzia se pregateste o rascoala armata impotriva Moldovei. Au mai fost si cateva tentative ale Chisinaului de a dizolva Adunarea Populara a Gagauziei.

Sunt tensiuni sociale in Gagauzia si, daca da, care sunt cauzele acestora?

Tensiuni sociale in Gagauzia sunt, si ele se datoreaza in primul rand factorilor economici. Populatia nu poate gasi aici locuri de munca bine platite. Ei sunt obligati sa plece din Republica Moldova, din Gagauzia, pentru a cauta slujbe profitabile, platite corespunzator. Locuri de munca platite cu 100 de dolari se gasesc in Gagauzia, dar ele nu intereseaza pe nimeni. Oamenii sunt interesati de salarii de 5 – 600 de dolari, pentru a-si putea intretine familia. Iata de ce aici sunt tensiuni sociale, datorate in primul rand dificultatilor economice.

Aici nu este si nu a fost niciodata separatism

Dar tensiuni politice sunt in aceasta regiune?

In ceea ce priveste coeziunea politica, si aici sunt chestiuni de discutat, in special legat de factori care tin de anii ’90. Este un intreg lant de elemente interconectate. Dar trebuie sa spun ca in cei doi ani,de cand la conducere a venit o noua echipa, am reusit sa stabilizam intrucatva situatia politica si sa dam un curs contructiv dialogului. Nu intotdeauna acest dialog este si unul de succes, pentru ca foarte adesea inititivele noastre, nu sunt intampinate cu deschidere de puterea centrala. Aceasta, desigur, nu are o influenta pozitiva asupra calitatii increderii in coeziunea politica. Noi am construit o linie actionala proprie, adecvata monmentului. Incercam sa dialogam, sa nu trecem granita catre o stare conflictuala. Noi am formulat tezele noastre de baza. Noi, gagauzii suntem un popor minoritar. Traim in Republica Moldova. Noi nu dorim sa intram in conflict cu nimeni – nici cu vecinii, nici cu Ucraina, nici cu Romania, nici in interiorul Moldovei. Noi dorim prieteni. Dorim sa ne dezvoltam, sa nu disparem ca popor si sa crestem numeric. Tocmai pentru ca suntem un popor minoritar, trebuie sa avem o politica extrem de atent indreptata catre obiectivele noastre. Si noi spunem simplu ca patria noastra este Republica Moldova. Noi traim aici si nu ne pregatim sa plecam nicaieri. Daca rusii au Rusia, ucrainienii au Ucraina, romanii au Romania, bielorusii au Bielorusia, gagauzii, in afara de Moldova, in afara de stepa Bugeacului, in afara de autonomie, nu au nimic. De aceea noi, aflandu-ne sub ascultarea legilor acestei tari, dorim sa traim aici. Am vazut intrebarile Dvs. despre separatism. Aici nu este si nu a fost niciodata separatism. Aici traiesc patrioti, cetateni ai Republicii Moldova, care sunt interesati in intarirea statalitatii Republicii Moldova, in dezvoltarea democratiei, in aceea ca Republica Moldova sa atinga standardele unei tari moderne, europene, unde oamenilor li se asigura si batranetea, si unde este si viitor, unde sunt locuri de munca bune, salarii bune, unde libertatea cuvantului este respectata, unde actioneaza normele moderne ale democratiei, la care se raporteaza Europa moderna.

Ce-mi puteti spune despre relatiile interetnice din regiune? In anii ‘90 situatia era destul de tensionata din acest punct de vedere.

Da, aceasta a fost inainte, si aceasta este legat de faptul ca gagauzii au fost fortati sa invete limbi straine. Oricum, eu in asta nu vad nici un sens, pentru ca intotdeauna gagauzii au fost dornici sa invete alte limbi. Noi am invatat ruseste, pe urma am invatat romaneste, apoi din nou rusa, iar acum, cand Moldova a devenit suverana, invatam moldoveneste. Nimeni nu este impotriva sa invete limbi straine. Tatal meu stia foarte bine si romaneste si bulgareste.

Si dumneavoastra vorbiti bine romaneste…

Oleaca, putin vorbim…

Pe acest teritoriu niciodata nu au fost probleme legate de cine ce limba vorbeste. Niciodata. Toate popoarele care au trait aici, au fost intotdeauna tolerante unul cu celalalt, s-au invatat unii pe altii obiceiuri culturale, cuvinte, s-au casatorit unii cu altii: bulgari, gagauzi, moldoveni, rusi, ucrainieni, belarusi. Aici nu au fost niciodata conflicte intre nationalitatile conlocuitoare. Aici oamenii nu se uita in ce limba vorbeste cineva, ci asculta ce spune acela. Nu e important in ce limba vorbeste omul, este important ceea ce spune. Daca vine cineva la noi si spune: “limba mea este romana”, noi ii raspundem in mod respectuos, “da, limba dvs. este romana”. Daca cineva vine la noi si spune “limba mea este moldoveneasca”, noi la fel de respectuos ii raspundem: “da, va rog, limba dvs. este limba moldoveneasca”. Noi nu ne certam cu privire la cum se numeste o limba. Nu ne certam nici macar cu privire la cum se numeste limba noastra: ea se numeste limba gagauza si face parte din grupa de limbi turcice. Atat. Aici, in interiorul Autonomiei Gagauze astfel de certuri nu sunt. Sunt bucuros ca astazi aceste tensiuni intre gagauzi si moldovenii majoritari nu mai sunt. Trebuie sa spun ca in ultimii doi ani am facut foarte mult pentru ca relatia dintre moldoveni si gagauzi sa se imbunatateasca. Daca inainte au fost unele tensiuni, unele ingrijorari, ei vad acum ca, iata, a venit o noua conducere, care nu are o abordare conflictuala, ci, dimpotriva, se straduieste sa poarte un dialog constructiv. Acele tensiuni care au fost in anii ’90, acum nu mai sunt. Astazi noi asiguram un program de insusire temeinica a limbilor de stat pe teritoriul Autonomiei Gagauze. Cu cat copii nostrii stiu mai bine aceste limbi, cu atat ei vor fi mai avantajati in mediul concurential. Copiii nostri care invata in Romania sunt astazi mai solicitati decat copiii din partea majoritara a Moldovei, pentru ca stiu patru limbi: turca, romana, rusa si engleza, in timp ce partea majoritara a Moldovei stie trei limbi: limba de stat, limba straina si limba rusa. Din start, copiii nostri sunt mai bine pozitionati fata de concurenti. Am vorbit cu studentii nostrii care au invatat in Romania – si multi dintre ei au ramas acolo sa lucreze – si ei mi-au spus ca sunt mult mai interesanti pe piata muncii, tocmai pentru ca stiu patru limbi.

Mi-ati explicat ca va straduiti sa construiti un dialog de buna calitate cu Chisinaul. Dar, cum am inteles eu, sunt destule dificultati. Care sunt modalitatile de imbunatatire ale relatiei dintre Chisinau si Comrat?

Daca vorbim despre dificultati, Gagauzia nu are cota ei parlamentara. De ce? Gagauzia ar putea sa aiba propria ei cota parlamentara, care sa reprezinte Autonomia la nivel politic central. Aici ar putea sa fie trei, patru sau chiar cinci partide: liberal, social-democratic, democrat, conservator si asa mai departe. Ei pot sa participe la alegerile locale. In ceea ce priveste alegerile generale, ei pot incheia intelegeri cu partidele din partea majoritara si sa fie delegati ca reprezentanti acolo. Din pacate, Autonomia Gagauza nu are cota proprie in Parlamentul Republicii Moldova. Propriul ei reprezentant, un deputat care sa fie ales in Parlamentul Republicii Moldova, Autonomia Gagauza nu are. Nu exista aceasta posibilitate. In Romania acest lucru este posibil. In Parlamentul Roman sunt reprezentate minoritatile nationale. La noi, din pacate nu este asa. Iar minoritatile nationale inseamna 4,5% din populatia Moldovei. Daca Moldova ar face acest pas si ar da Gagauziei 5 mandate si acesti cinci parlamentari ar fi alesi intr-o circumscriptie unica, acesta ar fi un plus foarte mare. Iar Moldova, in dialogul cu Transnistria ar putea spune: uitati-va cat de bine se dezvolta Autonomia Gagauza: au partide politice, au reprezentanti in Parlament, drepturile gagauzilor sunt respectate in Parlamentul Republicii Moldova, ei isi pot exprima vointa. O alta chestiune este descentralizarea. Trebuie stabilit clar: acestea sunt atributiile Centrului, iar acestea sunt atributiile Autonomiei. Acestea sunt raspunderile Centrului, iar acestea sunt raspunderile Autonomiei. Pentru ca noi intelegem ca insarcinarile presupun raspundere. Iar noi suntem oameni cu simtul responsabilitatii. Si sunt multe chestuni unde este necesara o procedura clara: circulatia banilor, dezvoltarea teritoriala, granturile internationale. Sunt multe chestiuni unde trebuie lucrat mai extins, mai transparent, iar aceste chestiuni nu sunt inca rezolvate. Abordarea este aceasta: “Le-am dat autonomie si cu aceasta socotim ca orice alte chestiuni au fost sterse de pe lista. Nu! Autonomia trebuie sa se dezvolte. Astazi, Europa moderna este Europa regiunilor. Gagauzia ar putea sa fie un model pentru rezolvarea problemei transnistrene. Din pacate, acestea Chisinaul nu le intelege pana la capat. Autonomia are prioritati uriase care nu s-au realizat. Si este un principu: daca nu puteti ajuta, atunci macar nu incurcati.

„Am impresia ca unul si acelasi saculet cu arme se plimba prin toata Gagauzia, de la un colt la altul”

Cum comentati faptul ca organele de ordine de la Chisinau sustin ca au descoperit o cantitate mare de arme in garajul din Comrat al politicianului Ivan Burgudji?

imagine cu ceea ce a produs perchezitia in apartamentul lui Ivan Burgudji

Eu cred ca a fost o actiune planificata, pentru ca, inca odata, sa expuna Gagauzia ca pe o regiune instabila, separatista, burdusita cu arme, gata in orice moment sa explodeze in coasta Europei. Aceasta nu este o atitudine responsabila. Gagauzii sunt un popor iubitor de pace. In ceea ce priveste armele, atunci cand a fost conflictul de la Nistru, in Republica Moldova situatia armelor a scapat de sub control. Au fost arme si in nordul, si in centrul, si in sudul Republicii Moldova – multe arme. Este clar ca o parte din arme au ramas inca aici. Dar au ramas in mod uniform si in nord, si in centru, si in sud. Dar atunci de ce, daca se gaseste o singura arma in Gagauzia, despre acest fapt vorbesc, timp de doua saptamani, toate mijloacele de informare in masa. In acelasi timp, daca in nord se gaseste un depozit intreg, informatia nici macar nu ajunge in presa. Aceasta eu o privesc ca pe o incercare de a arata aceasta regiune ca fiind burdusita cu arme. In aceasta regiune nu sunt mai multe arme decat in centru sau in nord. In al doilea rand, pe mine ma deranjeaza intrucatva cum au fost gasite aceste arme. Cineva gaseste in pod un saculet cu arme, pe urma acest saculet se iveste la cosul de gunoi, apoi inca undeva. Eu insumi sunt cadru militar, sunt ofiter. Dati-mi seriile automatelor care au fost depistate, dati-mi seriile pistoletelor, si eu insumi cer informatii uzinei producatoare si clarificam de unde si cum au ajuns aceste arme aici. Dar eu nu am vazut nici o serie de pistol automat. Pe mine nu m-a informat nimeni cu privire la faptul ca a fost gasita aceasta cantitate de arme, cu aceste serii. Iar eu am impresia ca unul si acelasi saculet cu arme se plimba prin toata Gagauzia, de la un colt la altul. Noi suntem oameni seriosi, responsabili. Eu insumi, ca sef al autoritatilor gagauze m-am adresat populatiei cu solicitarea: daca aveti arme, suntem gata sa va dam bani pentru aceste arme, predati, va rog, armele. Si noi facem asta: oamenii predau armele. Ei au incredere in conducere, predau armele si primesc recompensa baneasca pentru aceste arme. Dar sa pui in scena un show cu acest saculet de arme care se plimba prin toata Gagauzia, mie aceasta nu-mi place. Si, inainte de orice, aceasta discrediteaza insasi puterea din Moldova. Pentru ca omenii care traiesc aici nu cred aceste povesti. In ce priveste armele din garajul lui Burgudji – eu nu stiu daca acolo au fost sau nu arme, dar dupa informatile pe care le am, acolo au fost patru perchezitii. Aceasta inseamna ca, pana acum, de patru ori acolo s-au facut perchezitii. De ce nu au gasit armele atunci si le-au gasit acum, nu stiu. Este de asemenea neclar de ce, atunci cand a fost descoperit acest arsenal de arme, descoperirea a fost facuta anume sub jurisdictia Chisinaului si nu sub jurisdictia autoritatilor de aici din Gagauzia. Bun, daca la Chisinau aveti informatia despre existenta armelor, delegati, va rog, specialisti incoace, invitati organele puterii locale, primarul, veniti si vedeti ce este cu armele la fata locului. Dar atunci cand arata la televizor veste anti-glont, si nu uitati ca eu sunt militar si stiu ca vestele anti-glont fabricate in anii ’90 cantaresc 16 kg, iar ei arata la televizor veste antiglont usoare, care au fost produse in anii 2000 – 2005, eu aceasta nu o inteleg. Cum puteau sa nimereasca la o data anterioara aceste veste anti-glont? Ce fel de statii radio erau acolo? Ce sens au toate asta? Dupa aceea: au spus ca sunt liste cu membrii gruparii teroriste. Unde sunt teroristii arestati? Unde sunt aceste liste? Nu le vad. Nu terbuie sa pui in scena in Gagauzia un show PR si sa expui aceasta regiune ca fiind separatista. Nu trebuie. Pentru ca aici sunt cetateni care doresc sa traiasca in relatii de buna vecinatate. Nu se poate ca impotriva propriilor cetateni sa desfasori o astfel de politica. Nu se poate. Aceasta nu contribuie la cresterea increderii intre Autonomia Gagauza si autoritatile Republicii Moldova.

Cum apare Republica Moldova in ochii comunitatii internationale daca aici se desfasoara sau se pregatesc atentate teroriste?

Eu nu pot sa spun cum apare Moldova in ochii comunitatii internationale…

Care este imaginea ei dupa acest scandal?

In ceea ce priveste imaginea, pot sa va spun care este parerea mea… Multi dintre politicienii nostri, din Moldova, ponegresc propriul stat atunci cand se afla in afara granitelor acestuia. Sfatul meu pentru toti politicienii Republicii Moldova este acesta: in interiorul tarii puteti sa va faultati cat doriti si sa aveti orice fel de conflicte, dar atunci cand iesiti peste granitele tarii nu va defaimati tara. Noi insine construim Moldovei aceasta imagine de tara cea mai de jos, noi insine construim reprezentarea ca aici sunt cele mai multe prostituate, si, in orice caz, acest lucru nu este adevarat; nu este deloc asa. Noi insine ne construim o imagine negativa. Este o politica gandita ingust sa ne construim aceasta imagine. Standardele democratice presupun raspunderea unor abordari moderne. Dvs. ati trait aici, in Gagauzia… Ati vorbit cu oamenii. Oamenii se tem de baskan?

Nu…

Nu. De ce nu se tem? Pentru ca nu fac presiuni asupra lor. Doriti sa publicati un material cu critici la adresa baskanului? Va rog sa va duceti la ziar si sa-l publicati. In timp ce Moldova se straduieste sa construiasca un stat democratic, noi deja am depasit Moldova cu doi pasi. Autonomia Gagauza este inaintea Moldovei in ceea ce priveste dezvoltarea, cu doi-trei pasi, pentru ca noi asiguram aici respectarea drepturilor omului si libertatile lui de baza, libertatile democratice. La noi presa este libera, asupra jurnalistilor nu se fac presiuni, la noi sunt televiziuni libere, sunt mai multe posturi, si acolo il crtica pe baskan si foarte bine fac – sa-l critice. Din aceste critici, noi luam ceea ce este rational si ne corectam greselile. In Gagauzia nu se teme nimeni. Si Gagauzia este un teritoriu in care nciun politist nu urmareste niciun cetatean pentru motive politice. Ceea ce nu poti spune despre Moldova. Dumneavoastra ati putut sa vedeti: oamenii se tem sa vorbeasca? Nu. Acum doi ani, oamenii si in strada se temeau sa-si spuna parerea. Dar astazi ei nu se tem.

„Dupa rezolvarea chestiunii transnistrene, Gagauzia trebuie sa aiba un statut egal cu al Transnistriei”

Cum priviti posibilitatea ca Autonomia Gagauza sa ia, eventual, parte la procesul de negociere in conflictul de la Nistru, data fiind relatia speciala pe care Gagauzia o are cu Transnistria?

In aceasta chestiune, va voi spune propria mea pozitie. Am afirmat acest lucru de mai multe ori. Dupa rezolvarea chestiunii transnistrene, Gagauzia trebuie sa aiba un statut egal cu al Transnistriei. Daca Moldova va fi federatie, atunci Gagauzia trebuie sa primeasca status de subiect federativ. Daca Transnistria va fi autonomie, atunci este in regula. In ce priveste participarea la procesul de negocieri, am auzit aceasta chestiune de mai multe ori: anume ca Gagauzia ar trebui sa participe la procesul de negocieri. In ce ma priveste, consider ca procesul de negocieri are de ajuns de multi participanti cu experienta politica. Acolo sunt si Rusia, si Moldova, si Ucraina, si OSCE – sunt toti jucatorii importanti in plan international, care au experienta in rezolvarea acestei probleme. Sub ce forma poate Gagauzia sa ia parte la procesul de negocieri? Nu stiu. Daca Parlamentul Republicii Moldova ia decizia ca Gagauzia sa participe, noi putem face acest lucru, dar Gagauzia ca atare nu poate fi necesara Federatiei Ruse, Ucrainei, OSCE, pentru ca ei sa i se permita sa ia parte la procesul de negocieri. In acest camp noi nu avem nici insarcinari, nici pretentii. Si noi trebuie sa spunem adevarul oamenilor, nu sa livram tot felul de brasoave politice.

Fostul baskan, Dmitrii Coritor a fost invinuit de Chisinau ca ar fi avut „relatii cu autoritatile separatiste din Transnistria”. De ce este rau sa ai relatii cu administratia de la Tiraspol, domnule Formuzal?

Pe Croitor nu l-a invinuit nimeni ca ar fi avut nu stiu ce relatii cu Tiraspolul. Impotriva lui Croitor a actionat puterea centrala a Republicii Moldova, ca sa-l schimbe, pentru ca el era reprezentant al Partidului Democrat, iar la conducere tocmai venise Partidul Comunist. Si a fost organizata o lovitura de stat in Autonomia Gagauza, al carei rezultat a fost acela ca Dmitrii Croitor a demisionat. Impotriva lui a fost deschis un dosar penal si el a plecat. Trebuie sa va spun ca aceasta practica nu este buna. Eu insumi am opt dosare penale, sub dierite pretexte si eu pana in ziua de astazi, ca sef al Autonomiei Gagauze, nu am voie sa plec peste granitele Republicii Moldova, pana cand nu cer permisiunea instntei: se poate, va rog, sa plec in Ucraina, pentru cinci minute? Si, iata, in aceste conditii lucrez. Aceasta este o practica gresita a organelor puterii centrale, care considera ca, daca instrumenteaza dosare penale, tin omul in nesiguranta si el se va teme. Eu nu ma tem de nimeni. De nimeni. Nu am incalcat nici o lege, nu ascund nimic, nu am omorat pe nimeni. Nu sunt separatist, sunt om de stat. Aceastea sunt practici din trecut si trebuie sa le depasim. Acea lovitura de stat care a fost aranjata in Gagauzia, a aruncat Gagauzia cu patru ani in urma. Nu au fost multumiti cu faptul ca nivelul increderii in puterea centrala din Moldova crescuse. Si, ca rezulat, increderea a fost afecata. Atunci nu s-a intamplat nimic bun. Tabunscic a devent reprezentantul Partidului Comunist. Am un teanc intreg de documente de serviciu, care in orice stat normal ar fi generat 20 de dosare penale impotriva dlui Tabunscic. La noi, dat fiind ca el a fost de partea comunistilor, si a executat ordinele pe care le-au dat comunistii, el nu are nici un dosar penal, e curatel si a primt o multime de ordine si medalii ale Republicii Moldova. Nu este corect.

„La noi, daca un politician nu are dosar penal, inseamna ca nu e politician, e un loc pustiu”

Dupa demisia baskanului Croitor, organele de ordine moldovenesti au instrumentat dosare penale impotriva d-lor Croitor, Kendighelean si Ivan Burgudji. Ei au fost invnuiti ca au impiedicat desfasurarea referendumului pentru demiterea lui Croitor. Dintre acestia numai Burgudji a fost condamnat la inchisoare. Cum comentati aceasta? Exista vreo legatura intre aceste evenimente si mai recenta operatiune speciala in urma careia organele de ordimne moldovenesti pretind ca ar fi gasit arme in garajul sau?

Noi traim intr-o tara interesanta. La noi, daca un politician nu are dosar penal, inseamna ca nu e politician, e un loc pustiu. Intelegeti? Ideea este ca toti politicienii normali trebuie sa aiba dosar penal in tara noastra. Din nefericire. Cu exceptia membrilor Partidului Comunist, care nu au voie sa aiba dosar penal. Ei toti sunt curati, albi, imaculati. Daca nu ar fi fost Burguji, ar fi fost al doilea. Al treilea, al patrulea. Cineva trebuie sa fie pedepsit pentru ca ei sa-si arate puterea. Intelegeti? Pur si simplu a nimerit sub aceasta marca Burgudji. La noi, pana acum l-au arestat pe Kedighilean. Si pe Topal l-au arestat. Si pe altii. Pur si simplu, pe Burgudji l-au facut imaginea acestor practici: “Iata, acesta este vinovatul”. Puterea trebuie aratata impotriva cuiva: “Cine este tinta? Cine este vinovatul?” “Acesta este vinovatul!” Si pe el l-au facut vinovat. Ce legatura are el cu dezorganizarea referendumului? Poate un singur om sa dezorganizeze un referendum? Nu poate! La referendum participa 65 de electori. Poate un singur om sa opreasca actiunile a 65 de oameni? E absurd!

Dat fiind ca am fost interesata de cazul Burgudji, cu care nu ascund ca am o relatie personala, am inceput sa fiu interesata si de situatia gagauzilor. Astfel, am aflat ca exista pericolul ca aceasta minoritate sa dispara. Cui ii revine raspunderea pentru pastrarea si pe mai departe a identitatii gagauze?

Aceasta grija pentru popoarele minoritare, in toate tarile europene, in toate tarile din lume se afla intotdeauna in atentia insusi a statului in care traiesc aceste mioritati. Si, cu cat mai mult statul are grija de minoritati, cu atat mai mult acest stat este vrednic de respect. Cu atat mai mult, reprezentantii acestor minoriati vor fi patrioti ai tarii in care traiesc. La noi, din pacate, este intrucatva alta abordare. In loc sa protejeze autonomia, in loc sa o ajute sa se dezvolte ca autonomie, si sa fie un exemplu pentru intreaga Europa, la noi o preseaza in fiecare zi. Eu nu vad nici un sens in asta. Aceasta micsoreaza drastic perspecivele de rezolvare a conflictului transnistrean. Iata exempul pe care l-a oferit dl. Saaksvili relativ la poporul sud-osetin. Ce a obtinut? El a venit cu tancurile, sa lupte impotriva unei minoritati, ca sa o lichideze. Ca rezultat, a pierdut o treime din teritoriu. Acesta este un drum gresit. Da, exista un pericol real de disparitie a minoritatii gagauze, pentru ca cel mai mare pericol pentru suveranitatea Moldvei, ca si pentru Autonomia Gagauza este migratia populatiei. Nerezolvarea conflictului transnistrean favorizeaza acest proces migrationist. Noi, in Gagauzia suntem interesati de o rezolvare grabnica a chestiunii transnistrene. Noi suntem interesati ca Moldova sa fie un stat intreg – in ce forma, aceasta este o alta chestiune. Suntem interesati ca Moldova sa se dezvolte efectiv, ca economia sa se dezvolte, ca oamenii sa aiba aici locuri de munca, suntem interesati ca etnicii gagauzi sa nu mai plece de aici. Specialistii filologi afirma ca in lume, la fiecare doua saptamani dispare un popor – o limba, o cultura. Noi, gagauzii, nu dorim sa disparem ca popor. Daca am rezistat timp de sute de ani si ne-am pastrat limba, cultura, traditiile, obiceiurile, noi dorim sa le pastram si mai departe. Dorim sa ne dezvoltam. Iar raspunderea pentru aceasta, desigur, in primul rand imi revine mie, ca baskan al Gagauziei. Raspunderea revine tuturor deputatilor, tuturor primarilor, tuturor cetatenilor Republicii Moldova si tuturor celor din Autonomia Gagauza.

Aceasta poza cu baskanul Formuzal mie imi place mai mult, pentru ca este mai relaxat si mai zambitor. Dar pentru ca, atunci cand l-am fotografiat m-a rugat sa mai trag un cadru, in care sa apara serios, i-am respectat dorinta, exprimata implicit, si am publicat in deschidere prima fotografia in care apare ceva mai “oficial”. Dar am gasit o solutie de compromis sa public si aceasta poza, chiar daca ceva mai la urma

Si o ultima intrebare, dle Formuzal: ce-si doreste baskanul Gagauziei pentru poporul sau minoritar?

Pace, vremuri bune, fericire si sa creasca numeric. Aceasta doresc eu cel mai mult poporului meu.

Va multumesc.

Tags: Chisinau, Comrat, Gagauzia, Mihail Formuzal, Reporter Special, Republica Moldova, separatism, tensiuni interetnice