Iranul – o tara cu viitorul incert

O tentativa de asasinat asupra presedintelui Iranului a avut loc astazi in orasul Hamadam, situat in vestul tarii. Asupra convoiului prezidential a fost aruncata o grenada de mana. Cateva persoane au fost ranite. Mahmoud Ahmadinejad a scapat nevatamat. Atentatorul a fost retiut si urmeaza sa fie anchetat. Dincolo de discutiile foarte marcate de interese geopolitice, privind dosarul nuclear iranian si dincolo de sanctiunile pe care comunitatea internationala le aplica demonstrativ acestei tari, si dincolo de permanentul razboi de imagine, raman in picioare tensiunile din interiorul tarii, unde o parte din iranienii isi doresc sa urmeze mai departe linia conservatoare impusa de actuala conducere, iar altii si doresc reforme si mai multa libertate de exprimare.  Despre asta imi vorbea, in iarna, Sina Kavian. El imi spunea ca oricand este posibil sa izbucneasca noi revolte impotriva actualei puteri de la Teheran, dar ca odate ce aceasta ar fi inalturata prin violenta, disensiunile ar continua. Interviul a fost luat in limba farsi.

Traducerea

Presa internationala vorbeste despre posibilitatea izbucnirii unei revolutii in Iran. Care sunt, de fapt, sansele ca regimul Ahmadinejad sa fie rasturnat?

Cred ca posibilitatea ca regimul sa fie schimbat este de 50 la suta, pentru ca, asa cum a fost probabil si in voturi, si in realitate jumatate din iranieni sunt impotriva, iar jumatate sustin regimul. Nu exista o majoritate decisiva, carez sa duca la o rasturnare.

Ce ar urma unei rasturnari a regimului Ahmadinejad?

Cred ca, daca intr-un fel sau altul regimul va fi rasturnat, in Iran situatia nu va fi simpla. Va aparea instabilitatea politica, economica si din toate punctele de vedere. Consecintele nu vor fi benefice, pentru ca stabilitatea care a existat inainte de aparitia regimului Ahmadinejad a fost una foarte buna si ea nu va mai fi refacuta. Daca regimul este rasturnat, aceasta nu va fi spre binele tarii. In toate orasele exista atat opozanti, cat si sustinatori ai regimului, intre care vor exista in permanenta confruntari. Acest lucru nu poate fi benefic.

Care sunt posibilitatile de iesire pasnica a Iranului din situatia in care se afla?

Posibilitatea ca toate aceste intamplari sa se termine pasnic depinde foarte mult de evenimentele care vor urma. Daca se reuseste calmarea climatului existent, cred ca efectele vor fi pozitive. In nici un caz, continuarea reprimarii opozantilor nu va duce la acest calm, pentru ca in nici un caz opozitia nu-si va retrage cererile.

Multumesc mult, domnule Kavian.

Cu placere

Tags: , , , , , , , , , ,

Sobolaniada

Dupa ce Guvernul a anuntat ca e obligat sa ia masuri de austeritate, de parca romanii ar fi trait vreodata in opulenta si acum e cazul sa li se taie macaroana, perspectiva disponibilizarilor din sectorul bugetar planeaza incert peste Romania, ca o aripa neagra si in acelasi timp transparenta. Nimic nu se vede si totusi parca e mai putina lumina, iar tu te intrebi, ce grozavie urmeaza si in acelasi timp iti imaginezi ca poate totusi n-o sa fie nimic.

E o stare de expectativa generala in toate structurile de stat – nu ca birocratia romaneasca ar fi facut vreodata ceva util. Toti stau ascunsi prin birouri, rugandu-se sa nu-i pocneasca pe ei. Poate pe colegul. Sau poate pe colega, care oricum are prea multe idei. Dar in nici un caz pe ei. Ca ei sunt functionari model – uite saptamana asta n-au intarziat niciodata la serviciu si nici nu s-au mai dus sa-si faca piata in orele de program. Apoi, mai au trei ani pana la pensie si, daca sunt atenti, pot sa si-i petreaca la caldurica, iar dupa aia gata – nu-i mai deranjeaza nimeni. Toti spera ca poate trece si valul asta, cum au trecut si altele. Toti zambesc cordial-dulceag sefilor, atunci cand le dau “buna ziua” si toti isi iau un aer competent si ocupat daca ies cumva din birou ca sa plimbe trei hartii pe culoarul institutiei. Dar in general incearca sa nu prea iasa, sa nu fie vazuti, ca sa nu intre in vizorul cuiva cumva.

13

23Este o vreme cand membrii clasei functionaresti din Romania stau ascunsi in spatele maldarelor de dosare nerezolvate de ani de zile, asa cum sobolanii stau ascunsi in fundul vizuinelor atinci cand simt deratizarea pe aproape. In acelasi timp, toata lumea stie ca disponibilizarile nu-i vor lovi pe ei, pentru ca ei stiu sa se ascunda. Disponibilizati vor fi cei care fac ceva. Cei care au proiecte – pentru ca, nu-i asa, proiectele presupun costuri, iar Romania nu are bani, si ca atare costurile trebuiesc reduse. Taiate chiar. Concluzia e logica: cine face ceva – afara! Cine are idei iar e candidat sigur la un loc pe lista de disponibilizari, pentru ca sa pui in practica o idee inseamna sa cheltui bani si, asa cum am spus mai devreme, Romania nu are bani de cheltuit. In vremea asta, in spatele maldarelor de dosare, sobolaniada continua.

Toti stau linistiti, numai ochii li se misca in cap, atat cat sa constate ca uite, colega aia care radea tot timpul, vorbea perfect doua limbi straine si luna trecuta a primit prima de merit deja nu mai lucreaza aici, dar e mai bine, pentru ca oricum ea facea prea multa galagie. Pe urma, uite, tanarul acela care avea master si planuia sa dea examan la scoala doctorala in toamna, a fost si el dat afara, iar asta e si mai bine, pentru ca din cauza unei propuneri a lui tot biroul a fost obligat sa faca, acum doua luni, ore suplimentare. Au mai plecat unii, a mai trecut un hop, isi zic sobolanii, Domane-ajuta, sa vedem ce urmeaza. Pana la urma totul se incheie cu bine, sobolaniada se termina si ea si toata lumea poate in sfarsit sa iasa pe culoar la o tigara, sa faca glume de birou si sa-i barfeasca pe sefi si pe colegii care nu sunt de fata. Toti vor gandi ca or sa mai vina si alte vremuri grele, dar pana atunci noi vom fi iesit la pensie, asa ca cine ramane sa se spele pe cap cu toata situatia.

Nu demult, un coleg imi spunea, dupa ce vorbisem la telefon o jumatate de ora si ne auzeam cu un ecou ca la manele: “stii, acuma cu masurile astea de austeritate, ar trebui sa vorbim si noi cu 25% mai putin”. Nu i-am dat dreptate inca de atunci. 25% inseamna reducerea cheltuielilor si poate porocentul reducerilor de personal, dar in structurile statului roman competenta si deci capacitatea institutiilor de a-si indeplini cat de cat functiile se va reduce cu 50% sau poate si mai mult. Iar in serviciile de informatii, a caror activitate are, prin specificul ei, un caracter inchis, situatia e si mai albastra. Nimeni n-a dovedit vreodata ca e nevoie sa dai o mare spaga ca sa devii politist sau ofiter de in formatii in Romania, ca sa aperi, adica, legea statului roman. Dar toata lumea spune ca e asa. Nimeni n-a dovedit vreodata ca sunt ofiteri care mint, fura sau inventeaza informatii, dar foarte multi dintre cei care cunosc situatia din interior spun ca e asa. Si, daca ar fi asa, cine ar mai ramane, sa apere statul roman de minciuna si de hotie? Cu atat mai mult cu cat cei care trebuiau sa faca asta nici macar nu mai sunt platiti bine.

Dedic acest material domnului care, dupa ce am mers sa vizitez expozitia de tehnica militara ce a avut loc in primavara la Romaero, s-a strecurat in spatele meu sa-mi caute in geanta, sa vada ce notite si ce carti de vizita am pe acolo. Dar i s-a lipit de mana si bancnota de o suta de euro, bani imprumutati ca sa-i pot cumpara haine noi fetitei mele. Dedic acest material coordonatorilor care i-au cerut sa faca asta si dedic acest material politistului care a incercat sa ma convinga ca de fapt nu a avut loc nici un furt.

Mai dedic acest material presedintelui Basescu, pentru ca a decis sa impoziteze drepturile de autor cu un asemena procent, incat n-or sa-mi mai ramana bani destui sa-mi platesc chiria. Pentru ca, nu-i asa, statul roman a fost mereu vulnerabil si niciodata nu si-a permis sa asigure cetatenilor sai dreptul de a locui decent sau macar de a locui undeva.

Oricum, tuturor celor pe care i-am mentionat si altora ca ei le urez: Sobolaniada Placuta!


Mihaela Onofrei

Bucuresti,

7 iulie 2010

Foto: sfinx777.wordpress.com, gov.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Haiti inca traieste in stare de urgenta

haitilife2Stirea inceputului de an a fost categoric cutremurul din Haiti. Au trecut de atunci mai bine de patru luni, iar ceea ce se vede din avion, atunci cand zbori suficient de jos deasupra insulei sunt sirurile de corturi albastre, in care inca se adapostesc sinistratii. Deja expertii au inceput sa se intrebe daca nu cumva reconstructia acestei tari este o misiune imposibila. Haiti inca traieste in stare de urgenta. In primele zile de la producerea cutremurului, presa din toata lumea relata despre situatia din Haiti. In inauarie, jurnalele de stiri ale planetei se auzeu ca un gigantic strigat de ajutor in fata durerii a mii de oameni loviti pe neasteptate de furia naturii.

Foto: BBC

Tags: , , , ,

Razbunarea placii

pc150019Serile trecute, pe la ora 22.00 ma gaseam in statia de tramvai, incercand sa ajung acasa. Viscolea. Pe refugiu – lume ca la manifestatie. Tramvaiul refuza sa vina, vantul spulbera zapada, iar eu ma transformasem intr-un mic cub de gheata de 90 de kilograme. Deasupra noastra, de pe copertina refugiului, o placa de policarbonat, din aceea transparenta, iesise din suruburi si se zbatea in vant nu ca o pasare ranita, ca ar fi prea romantic, dar ca un epileptic in criza.

La un moment dat, imi dau seama ca foaia de plastic are sa se desprinda de tot si, daca ajunge pe vreo masina in miscare, s-ar putea sa iasa rau.

Intr-un acces de incredere in institutiile statului, sun la 112.

  • Buna seara, nu va suparati, sunt in statia de tramvai Gen. Vasile Milea. De pe copertina refugiului s-a desprins o placa de policarbonat si in curand o s-o ia vantul, o sa ajunga pe vreo masina si cine stie ce se intampla, zic.

Parca pentru a-mi confirma spusele, starnita de suflarea viscolului, placa se izbeste de vreo trei ori de scheletul metalic.

  • Uitati ca se si aude, completez.

Repica operatoarei vine, implacabila, sub forma de intrebare:

  • In ce sector sunteti?

Simt ca ma sufoc. Nu, nu de frig sau din cauza vantului, ci de uluire. Deasupra mea, placa se zvarcoleste in continuare.

  • Nu stiu in ce sector sunt – e statia de tramvai Vasile Milea, raspund.

Vreo doi barbati, atenti la demersul meu cetatenesc, imi fac semn ca e sectorul 6.

  • E sectorul 6, zic.

  • Si nu puteti sa-mi spuneti pe ce strada e?

  • Doamna, raspund, incercand sa raman rezonabila macar eu, nu stiu pe ce strada e – este statia de tramvai Vasile Milea. Ce poate fi mai fix decat o statie de tramvai?

  • Am inteles. Cum va numiti?

  • Mihaela Onofrei, dar asta n-are nici o importanta, chestia aia tot o sa cada, indiferent cum ma cheama pe mine.

  • Asteptati un moment, sa va dau la pompieri, se indura in sfarsit operatoarea.

Raman la telefon. Dupa un timp, raspunde un nene de la pompieri, caruia-i turui povestea – s-a desprins o placa de policarbonat de pe copertina statiei de tramvai Vasile Milea, o sa cada peste o masina, o sa provoace un accident.

Pompierul imi cere sa repet unde anume se intampla ce spun eu. Ma conformez: statia Vasile Milea, sensul – spre Razoare.

  • Si la ce inaltime e? ma chestioneaza in continuare barbatul.

Imi zic: “LOL, un moment, sa-mi iau ruleta”, dar inainte sa apuc sa deschid gura, omul se corecteaza:

  • Doi metri, nu?

    Cam asa, confirm.

  • Bine, trimitem o masina.

  • pc130017

Dupa mai mult de 10 minute, tramvaiul oricum nu venise, toti eram bocna, dar a aparut o masina de pompieri. Mult timp, vehicolul a ramas in expectativa, inainte de intrarea in intersectie. Acolo nu era nici o statie de tramvai si, deci, nici o placa de policarbonat periculoasa. Toti cei din statie eram congelati, asa ca nimeni nu era in stare sa se duca pana la pompieri, sa le zica unde e, de fapt, beleaua.

La un moment dat, masina s-a pus in miscare. Pesemne, voiau sa plece. Deasupra noastra, placa se agita mai abitir decat inainte. Am inceput sa dau din maini ca un naufragiat, apoi am aratat in sus, spre copertina invalida, Sperantele mele s-au implinit: masina si-a schimbat directia si a venit spre refugiul de tramvai. Pompierii au mai zabovit putin, inainte de a debarca pe prozaicul carosabil inghetat. Era ca si cum ar fi asteptat ca povestea sa ajunga singura la un deznodamant, iar ei sa nu mai aiba de facut decat un lucru simplu, cum ar fi sa constate decesul cuiva. N-a fost sa fie; au trebuit sa coboare, pentru ca placa se incaptana sa reziste vantului.

Au venit pe refugiu. Cu pompierii erau si doi militieni – probabil ca aveau misiunea sa aresteze placa in cazul in care ar fi opus rezistenta la fixare. Impreuna cu pompierii si militienii a venit si tramvaiul, asa ca povestera mea nu are un sfarsit. M-am urcat in vagonul supraaglomerat, lasand in urma mea doi vajnici luptatori cu focul, urcati pe bancuta refugiului, si privind in sus, fata in fata cu insotitorii lor, cei doi destoinici aparatori ai legii, care pareau mai scunzi, pentru ca nu se urcasera pe bancuta, dar priveau oricum in aceeasi directie si la fel de tamp.

In timpul asta, placa de policarbonat continua sa se zvarcoleasca in bataia vantului.

“Vin acus la tine. N-ai sa stii ce te-a lovit”, parea sa spuna copertina masinilor care continuau sa treaca sfidator pe langa statia de tramvai, crezand ca infrunta o banala noapte geroasa de iarna.

Tags: , , , , ,

Cainii razboiului

In Gaza oamenii mor din motive electorale, iar in Caucaz maraie iar cainii razboiului. Mai jos sunt doua materiale realizate pentru Radio Lynx, aproape de trecerea dintre ani. Se pare ca nu toata lumea asteapta cu speranta anul care vine. Unii nu-l mai asteapta deloc, pentru ca au murit in razboi.

gaza_wideweb__470x3150

Asa arata razboiul in Gaza. Foto AP

Tags: , , , , , ,

Tragedia din Caucaz

http://wwwimage.cbsnews.com/images/2004/09/01/image640109x.jpg georgia

Georgia

A woman who was injured during the conflict in South Ossetia sits in a hospital in the southern Russian city of Vladikavkaz August 13, 2008.  12, twelve peacekeeping soldiers were killed when Georgia attacked South Ossetia the night of August 7, 2008.  A military attack by Georgia, a staunch U.S. ally whose troops have been trained by American soldiers; the attack on South Ossetia has killed over a thousand people triggering a ferocious counterattack from Russia.  The province won defacto independence in a war against Georgia that ended in 1992.  Witnesses say the South Ossetian capital of Tskhinvali is devastated.  Photo: REUTERS/Said Tsarnayev

Global attack strategy — Western Elite Depopulation Strategy?  Unidentified people in camouflage uniform stand near the body of a Georgian soldier in Tskhinvali, capital of South Ossetia on Monday, Aug. 11, 2008.  12, twelve peacekeeping soldiers were killed when Georgia attacked South Ossetia the night of August 7, 2008.  The death toll in South Ossetia has reached at least 2,000, according to Russian and South Ossetian sources.  More than 30,000 refugees have arrived in Russia's southern regions as people try to flee the conflict zone.  Russia's Human Rights Commissioner, Vladimir Lukin asks who burned down Tskhinvali and made it unfit to live in within just one night? Who killed people, including children, in their hundreds or maybe even thousands? Who forced tens of thousands of people out of their homes? These questions remain unanswered and need to be looked into.  President Medvedev said all crimes in the South Ossetian republic must be documented.  Those accused of involvement will face criminal charges.  Picture: AP/Mikhail Metzel

South Ossetia people stay in a basement of a destroyed hospital in Tskhinvali, capital of South Ossetia on Monday, August 11, 2008.  A military attack by Georgia, a staunch U.S. ally whose troops have been trained by American soldiers; the attack on South Ossetia has killed over a thousand people triggering a ferocious counterattack from Russia.  The province won defacto independence in a war against Georgia that ended in 1992.  Witnesses say the South Ossetian capital of Tskhinvali is devastated.  Photo: AP/Mikhail Metzel

Zilele care au trecut, probabil ca au fost cele mai grele din toata cariera mea. Eram inca la Tiraspol pe 8 august, cand a inceput razboiul din Caucaz. Nemultumirile mele vizavi de faptul ca prietenii de acolo nu sprijinisera proiectele mele asa cum mi-as fi dorit s-au topit in spaima. In spaima pentru ce s-ar fi putut intampla cu ei, cu dragii mei “separatisti” (termenul il enerveaza pe Vania Burgudji si am o mica satisfactie sa-l sacai putin) daca politicienii “de mai sus” ar fi hotarat sa intervina in forta si acolo. In spaima pentru prietenii pe care-i am la Tbilisi. In groaza, atunci cand am vazut Osetia de Sud facuta una cu pamantul si oamenii fugind ingroziti din calea gloantelor. Apoi in stupoare: cum de s-a putut intampla una ca asta? Cum pot oamenii sa-si faca unii altora asa ceva? Si mai ales de ce? In durere – pentru toate mamele si sotiile care de acum inainte isi vor astepta zadarnic acasa fiii si barbatii ucisi in lupta. “Rusii au pierdut foarte mult din forta vie. Au pirdut foarte multi soldati”, mi-a spus Alexi. Forta vie. Asa spun militarii. Parca ar fi vorba de tancuri distruse, nu de oameni care au incetat sa viseze pentru ca au incetat sa respire. Si, ultimul lucru care totusi nu doare mai putin: minciunile care s-au spus din toate partile au crescut si mai mult ura. Am incercat sa ajung in Caucaz, intai cu telefoanele, am incercat sa ascult toate partile si sa aflu adevarul. Pentru ca data viitoare, daca cineva mai incearca sa faca asta sa stiu din timp si sa urlu: “Nu asa!!!! S-a mai intamplat odata si a iesit rau!”. Macar sa incerc.

Discutiile telefonice, asa cum s-au purtat ele, printre lacrimi si cu poticneli in limba rusa, le postez integral pentru ca poate cineva va intelege ca nu se poate face pace cu arma in mana.

Saptamana viitoare voi continua sa spun povestea tragediei din Caucaz, pentru ca plec intr-acolo. Voi incerca din nou sa ascult toate partile, asa ca ascultati-ma si voi pe mine. Pe www.radiolynx.ro

Si poate pe bloguri. Va imbratisez, iar daca va fi, intr-un fel sau altul, sa nu reusesc – macar am incercat.

Asculta materialele audio:

Lenski Kshutashvili – Georgia

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Konstantin Karlaenovici Kociev – Osetia de Sud

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Ivan Burgudji – Tiraspol

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Konstantin Karlenovici Kociev – Osetia de Sud (tradus).

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

O stire de pe BBC:

Russian tanks Propaganda war
Russia has beaten Georgia but is losing the media game

Ce nu inteleg este de ce trebuie sa continuam sa mintim, cand au murit atatia oameni?

Tags: , , , ,

Inundatii in Transnistria

postimg_0466

Ca urmare a inundatiilor care au afectat regiunea, peste 300 de transnistreni au trebuit sa-si paraseasca locuintele si sa fuga din calea apelor. In regiune s-a decretat mobilizare generala. Dupa ce acum cateva zile hidrocentrala de la Dubasari si-a deschis ecluzele care altfel s-ar fi sfaramat sub presiunea puhoiului, revarsarea raului Nistru a provocat pagube in toate raioanele: Camenca, Dubasari,. Grigoriopol, Rabnita, Slobozia, Bender si Tiraspol. La Rabnita a izbucnit o epidemie de meningita, iar preturile legumelor si fructelor au crescut foarte mult intr-o regiune unde si asa nivelul de trai este extrem de scazut. Principalele orase sunt in pericol de a ramane fara apa potabila si daca acest lucru se va intampla si fabricile de paine si-ar putea inceta activitatea. Localnicii isi fac provizii de paine, sare, apa potabila si chibrituri. In nordul regiunii, nivelul raului a inceput sa scada, dar la Tiraspol apa continua sa creasca. Centrul orasului a fost inundat. Site-ul tiras.ru a publicat un strigat de ajutor: Помоги мне, Россия! (“Ajuta-ma, Rusia!”). Potrivit aceleaiasi surse situatia continua sa se inrautateasca. Transnistria nu a mai suferit inundatii de o asemenea amploare din 1968. Anul trecut regiunea a fost afectata de o seceta extrem de puternica.

img_0453img_0460

postimg_0459postimg_0464

postimg_0463postimg_0461

postimg_0462

Tags: , , , , ,

Lacrimile reci ale ploii din Beslan

In Transnistria s-a aflat zilele acestea o delegatie a mamelor care si-au pierdut copii in atacul terorist de la Beslan. Femeile au venit sa-si planga durerea la Soiuz Zascitnikov Prednistrovie (Uniunea Luptatorilor pentru Independenta Transnistriei). Caci cine sa le inteleaga durerea mai bine decat cei ce si-au pierdut fiii, fratii ori sotii in luptele fratricide, care s-au purtat, la inceputul anilor, ’90, pe Nistru. Vladimir Alexandrovici Buciko mi-a povestit despre una din acele mame – si-a pierdut toti cei patru copii in acel septembrie incercat de sange si nu mai are pe nimeni altcineva pe lume decat un nepot. Tot Buciko mi-a prezentat un membru al organizatiei din Transnistria, care si-a pierdut fiul in razboi, iar dupa asta, sotia lui s-a imbolnavit si a

murit de inima rea. Batranul nu mai are chiar pe nimeni pe lume. Pe masa lui Buciko erau aceste doua lucruri care se vad in fotografie: steagul Rusiei, adus probabil de mamele de la Beslan si o carte despre cei ucisi atunci. Cartea se numea “A plans ploaia cu lacrimi reci”. Le-am pus impreuna si le-am fotografiat

Cartea scrisa in memoria victimelor din septembrie 2004, ucise in atentatul de la scoala din Beslan

Tags: , , ,

Parteneriat intre doua organizatii de tineret dinTransnistria si Gagauzia

Astazi, la Tiraspol a fost incheiat un parteneriat intre organizatia de tineret Proriv, din Transnistria si organizatia de tineret Ileri, din Gagauzia. Documentul a fost semnat de presedintii celor doua organizatii, Alena Arsinova (Proriv) si Nina Dimoglo (Ileri).

Colaborarea vizeaza actiuni comune ale celor doua organizatii de tineret in vederea protejarii drepturilor politice, socio-economice si de munca, dar si a intereselor tinerilor. De asemenea, sunt avute in vedere imitiative legislative pentru dezvoltarea drepturilor tinerilor in domeniile: activitate socio-politca, educatie, munca, retributii decente, dreptul la locuinta, la odihna si timp liber. Proriv si Ileri isi propun sa formuleze propuneri de natura sa imbunatateasca politicile de tineret in Gagauzia si Transnistria.

Cele mai importante momente ale ceremoniei de semnare a pactului intre cele doua organizatii:

Momentul semnarii declaratiei comune

Alena si Nina au facut schimb de cravate

Gagauzul Ivan Burgudji, unul dintre artizanii proiectului, intre doua fete frumoase si vegheat de poza lui Che Guevara, intr-unTiraspol covarsit de atata soare. Ce poate fi mai frumos de atat?

Tags: , , ,

Corespondente din Razboiul Rece

Uneori lumea de acum nu e foarte diferita de cea din perioada cand cele doua jumatati de planeta se amenintau una pe cealalta cu parjolirea absoluta. Din acest motiv, foarte des inserturile facute de mine pentru stiri seamana cu niste corespondente din Razboiul Rece – spioni, arme sofisticate si jocuri politice cu miza stratetgica. Dupa ceva vreme, cand le reascult, un sirag de presimtiri rele imi strange inima si mi se pare ca pacea n-o sa vina de fapt niciodata. Si poate chiar n-o sa vina. Oricum in materialele de mai jos, undeva in spate sau mai la vedere – sunt niste spioni. Dar despre spioni si spionaj, intr-un alt post ca nu ma lasa interfata de nla WordPress sa pun asa multe materiale la un loc. :)

27 martie. Doua bombardiere strategice rusesti au fost interceptate de avioane de lupta americane deasupra Oceanului Arctic, in apropiere de Alaska, a informat agentia RIA-Novosti. Un responsabil al fortelor aeriene ruse a afirmat ca astfel de evenimente survin curent in ultima perioada, de cand Rusia a reluat actiunile de patrulare deasupra oceanelor Pacific, Atlantic si Arctic. De atunci si pana la momentul postarii acestei informatii cel putin trei incidente similare au avut loc la latitudinile inalte.

usaff-15andrussianlraftu-95bear

dobricevski

Colonelul Drobicevski si adevarul inspaimantator la care a facut referire.

Asculta materialul audio:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Incertitudinile politice de dinaintea Summitului NATO si de dupa alegerile prezidentiale din Rusia si-au spus cuvantul, accentuand tensiunile din spatiul post-sovietic.

Asculta materialul audio:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Coreea de Nord a facut exercitii militare cu rachete navale, intr-un joc diplomatico-strategi, menit sa demonstreze ca nu este dispusa la orice fel de compormis cu Sudul. De la momentul difuzarii stirii (undeva la inceputul lunii aprilie), relatii dintre Nord si Sud s-au tensionat si mai mult, iar o turista sud-coreeana a fost impuscata in apropierea unei baze militare nord-coreene.

Asculta materialul audio:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Siria, Coreea de Nord si Iran coopereaza pentru a obtine arma atomica. In imagine – o fotogrfie din satelit a reactorului de la Yongbyon, Coreea de Nord, care, intre timp a intrat in program de dezafectare.

irans-natanz-uranium-enri-001

Asculta materialul audio:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Si dupa Summit-ul NATO Caucazul a continuat sa se agite, in cuda aparentei intelegeri dintre Vest si Est.

Asculta materialul audio:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Mana ascunsa a Pentagonului. Decidentii politico-militari americani au fost acuzati de a fi manipula presa, in chestiunea razboiului din Irak. Vectorul au fost analistii militari, care se pare ca au beneficiat de informatii secrete, puse la dispozitie in mod diferentiat de armata.

Asculta materialul audio:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

ugroziVictima a unei clase politice ineficiente, Ucraina este atat de slabita de luptele interne, incat a ajuns sa vada un pericol la adresa securitatii nationale chiar si in micuta Transnistrie. Un material publicat in Segodnya, la inceputul lunii aprilie inventariaza care sunt amenintarile la adresa Ucrainei, asa cum le vad specialistii de la Kiev.

Asculta materialul audio:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Tensiunile dintre Est si Vest se repercuteaza de fiecare data asupra situatiei volatile din Caucazul de Nord. De foarte multe ori pretul acestor neintelegeri diplomatice este platit in vieti omenesti.

Asculta materialul audio:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Tags: , , ,

© 2009 Reporter Special. All Rights Reserved.

This blog is powered by Wordpress and Magatheme by Bryan Helmig.