Заявление Мнхаила Макаровича Формузала по случае обнаружевониа оружия в гараже Ивана Бургуджи:

Mihail Makarovici Formuzal 1
Asculta mai multe audio Politica »

Mihail Makarovici Formuzal 2
Asculta mai multe audio Politica »
Прото класно!

Tags: arme, baskanul Gagauziei, Comrat, Gagauzia, inscenare, Mihail Formuzal, Mihail Makarovici Formuzal, organe de ordine, provocare, Republica Moldova

Mi-am luat geamantanul si am plecat. De fapt, formularea corecta este: am plecat iar. Unde? Prin regiune. Am trecut prin Tiraspol, Chisinau si Drochia, iar acum deja sunt la Comrat. Ma pregatesc sa ma intorc la Tiraspol, unde mie imi place cel mai mult, apoi o sa plec spre Ucraina.

Unul din lucrurile cu care ma ocup este sa caut dovezi ale nevinovatiei prietenului meu, Ivan Burgudji, care a fost acuzat de terorism de autoritatile din Republica Moldova. Astazi ma voi intalni cu unul din prietenii lui, Ivan Feodorovici Kilciak, care umreaza sa-mi arate garajul in care serviciile speciale pretind ca ar fi gasit arme. Deja stiu ca de acea perchezitie nu a stiut nimeni – au facut-o ei intre ei, iar asta, evident, ridica foarte multe semne de intrebare.

“Buna ziua, dumneavoastra sunteti kilerul?”

O casa de pe strada Gogol, in zona unde “organele speciale moldovenesti” pretind ca ar fi gasit armele

Un alt caz care face multa valva aici este legat de pretinsele planuri de asasinare ale vicepresedintelui Parlamentului de la Chisinau, Iurie Rosca. Organele de ordine de aici au dat publicitatii numarul de telefon al presupusului ucigas platit (care aici este numit “kiler”, imaginati-va vorba asta spusa cu un accent specific – suna intr-un mare fel; iar structurile de informatii si pastrare a ordinii publice sunt denumite “organele speciale”, ceea ce din nou le suna intr-un mare fel romanilor). Ca sa revin la subiect, este cu totul neobisnuit (din cate stiu eu chiar fara precedent) ca vreun serviciu de informatii sa dezvaluie un numar de telefon pe care l-a interceptat. Am sunat la acel numar de telefon – care ziarist n-ar fi facut-o? – dar nu mi-a raspuns nimeni. Kilerul nu era momentan disponibil. Altfel, imi imaginez cum ar fi sunat introducerea acestei convorbiri telefonice:

Read the rest of this entry »

 Transnistria fara gaz: Play Now | Play in Popup | Download

 Situatia cetateniei: Play Now | Play in Popup | Download

 Declaratie Nicolae Andronic: Play Now | Play in Popup | Download

Tags: Chisianu, Gagauzia, Ivan Burgudji, Nicolae Andronic, Partidul Popular Republican, Republica Moldova, Tiraspol, Ucraina, Vest

La sfarsitul saptamanii trecute, primeam pe mail aceasta:

HALKLARI KORUMAK HEM

HABERCi-ANALiTiKA BAAMSIZ MERKEZi

НЕЗАВИСИМЫЙ ПРАВОЗАЩИТНЫЙ И

ИНФОРМАЦИОННО- АНАЛИТИЧЕСКИЙ ЦЕНТР

Asociaţiei OBŞTEŞTI CENTRUL Independent

de Drept şi Informativ-Analitic

Прошедшая неделя в Молдове ознаменовалась, помимо прочего, и тем, что нашли свое явное и косвенное подтверждение высказанные нами ранее доводы и предположения о том, что, во-первых, «формирование и обнаружение арсенала оружия и списков мифических членов террористической группы, а также зашифрованных схем и детальных карт Кишинева и его пригородов в гараже, принадлежащем гагаузскому общественному деятелю и политику Ивану Бургуджи в ноябре 2008 года», дело рук представителей самих правоохранительных органов Молдовы; во-вторых, «обнаружение» в Комрате, в гараже, принадлежащем Ивану Бургуджи, «арсенала с оружием» несомненно, предназначено не только для активизации борьбы официального Кишинева против народно-патриотических сил Гагаузии, но и против всех оппозиционных сил Молдовы. Уже не в первый раз, официальный Кишинев отрабатывает свои грязные технологии по борьбе с инакомыслием в Гагаузии, на представителях не титульной нации, затем успешно реализуя этот опыт на представителях самой титульной нации.

Об этом неоспоримо свидетельствует и факт неуклюжей попытки руководства генеральной прокуратуры и МВД РМ 15 января 2009 года обвинить бывшего директора СИБ РМ Валерия Пасата и депутатов от оппозиционного Альянса “Наша Молдова” Серафима Урекяна и Иона Плешка в организации и подготовке убийства вице-спикера молдавского Парламента, лидера Христианско-демократической народной партии (ХДНП) Юрия Рошки.

О том, что эти утверждения являются очередной абсурдной фальсификацией и блефом, преступников в погонах, подвизающихся на поприще слепого и безропотного исполнения любых приказов и желаний, при обслуживании руководства нынешнего режима, уже 16 января 2009 года на пресс-конференции в Кишиневе заявили лидер Альянса “Наша Молдова” (АНМ) Серафим Урекян и депутат парламента Ион Плешка. Продемонстрированные ими видеозаписи неоспоримо свидетельствуют о том, что сотрудники оперативного управления Департамента оперативных служб МВД РМ, в нарушение закона, поставили фальсификацию материалов, фабрикацию «улик» и «доказательств», «совершения» любого преступления тем или иным физическим или юридическим лицом, не угодным правящему режиму Молдовы, на поток. И не важно, что в ресторане в Сынжере под Кишиневом был офицер этого управления Сергей Ботнарь, в Комрате, в гараже у Ивана Бургуджи, прятал оружие и боеприпасы, создавая доказательственную базу «совершения» им преступления,- другой офицер.

Учитывая тот факт, что всякое следствие имеет свои причины. То следует признать, что главной целью и заказчиков, и исполнителей всех этих провокаций является с одной стороны,- подведение юридической базы для активизации борьбы и усиления гонений со стороны официального Кишинева против представителей народно-патриотических сил в Гагаузии, а с другой, - «выбить», устранить из предвыборной гонки молдавских политиков-оппозиционеров, имеющих свою позицию и твердо отстаивающих её, смело и открыто выступая против вакханалии и беззакония, осуществляемого нынешним режимом в Молдове. При этом весьма вероятно, что ближе к выборам количество оппонентов нынешней власти, против кого могут быть применены такие методы борьбы будет расширено.

На наш взгляд, сегодня ни для кого не является секретом, что в Республике Молдова, в настоящее время установился и, паразитируя, реально существует режим правления, демократический по форме, но авторитарно-тоталитарно-комуно-фашисткий, по сути.

Именно поэтому, в преддверии парламентских выборов, панически боясь потерять власть и неминуемо предстать перед судом за все злодеяния, которые они совершили против своего народа, нынешний псевдо коммунистический тоталитарный режим, во главе с В.Ворониным, опирающийся на мафиозно-полицейскую структуру, старается выбить из предвыборной гонки своих основных политических оппонентов и конкурентов: Николая Андроника – одного из самых последовательных и непримиримых оппонентов г-на В.Воронина и установленного им режима правления, Серафима Урекяна, Валерия Пасата, Василия Тарлева, Валерия Клименко и других. При этом, четко прослеживается тенденция к усилению развязанной кампании по очернению как их самих, так и их сторонников и последователей перед населением страны и международным сообществом. Естественно, все это не только аморально и нечистоплотно, но и преступно. Не имеющего ничего общего с демократическими нормами и принципами правового государства, о построении которого громогласно заявляет официальный Кишинев. Но взывать к совести, к законности, говорить о морали и нравственности с людьми, для которых эти понятия являются совершенно чуждыми и неприемлемыми, на наш взгляд, является бесполезной тратой времени и средств. Это равносильно тому, чтобы пытаться отмыть голову осла для того, чтобы он поумнел.

Учитывая тот факт, что правоохранительные органы Молдовы ограничились лишь голословным обвинением Ивана Бургуджи в организации и руководстве деятельностью международной экстремисткой и преступной группировки террористической направленности, на состоявшейся одной лишь весьма поверхностной пресс-конференции. Конкретные списки членов террористической группы, якобы обнаруженных полицией в гараже у Ивана Бургуджи, до сих пор не обнародованы, что позволяет их отнести к разряду мифических. До сих пор нет никаких сведений, что Служба информации и Безопасности (СИБ) Молдовы, в соответствии со своей компетенцией приняла возбужденное по этому факту уголовное дело к своему производству и приступила к расследованию, так как дела о терроризме относятся именно к её компетенции. То, мы обращаемся с настоятельным призывом и просьбой ко всем правозащитным организациям, дипломатическому корпусу, аккредитованному в Республике Молдова, Всемирной Ассамблее тюркских народов, ко всему международному сообществу за помощью и содействием. Мы призываем всех людей доброй воли внимательно следить за ходом данного дела, в очередной раз фабрикуемого правоохранительными органами Молдовы, против Ивана Бургуджи,- правозащитника и общественного деятеля, духовного лидера и стойкого, непримиримого борца за права и свободу малочисленного гагаузского народа.

СОВЕТ

Независимого правозащитного и информационно-аналитического Центра РМ гор. Комрат АТО Гагаузия (Гагауз Ери), РМ.

23 января 2009 года.

Traducerea in limba romana a materialului a fost gata abia acum. Iata care este varianta in limba romana:

Ceea ce saptamana trecuta, a starnit valva in Moldova confirmat declaratia noastra privind un caz mai vechi si evaluarea ca, in primul rand “formarea si depistarea arsenalului de arme si a falsei liste de membri ai unei grupari terosite si de asemenea a unei harti detaliate a Chisinaului si a imprejurimilor sale in garajul politicianului Ivan Burgudji, in noiembrie 2008”, a fost insasi mana reprezentantilor organelor de ordine ale Republicii Moldova, in al doilea rand ca depistarea in garajul lui Ivan Burgudji a arsenalului cu arme, fara indoiala a avut rolul; nu numai de a activiza lupta Chisinaului impotriva fortelor popular-patriotice din Gagauzia, dar si impotriva tuturor opozantilor din Moldova. Deja nu este prima data cand oficialii de la Chisinau isi pun in practica tehnologiile murdare in lupta cu disidentii din Gagauzia, ca reprezentanti ai unei natii straine, pentru a folosi cu succes aceasta impotriva natiei de pe loc.

Fara indoiala, aceasta o arata si incercarea nereusita a conducerii procuraturii generale a Ministerului Afacerilor Interne din 15 ianuarie 2009 de a-l invinui pe fostul director al SIS, Valeriu Pasat si pe deputatii din opozitie ai Aliantei “Moldova Noastra”, Serafim Urechean si Ion Plesca de organizarea si pregatirea asasinarii vicepresedintelui Parlamentului Moldovei, care este si lider al Partidului Crestin – Democrat Popular, Iurie Rosca, Faptul ca aceste afirmatii sunt un sir de falsificari abuzive si blufuri ale infractorilor cu epoleti, care orbeste si fara sa comenteze indeplinesc orice ordine si dorinte pentru a servi conducerea acestui regim, deja pe 16 ianuarie 2009, la conferinta de presa, au vorbit liderul Aliantei “Moldova Noastra” Serafim Urechean, cat si deputatul Ion Plesca.

Asa cum au demonstrate inregistrarile video, fara indoiala ca lucratorii sectiei operative a Departamntului serviciilor operative a MAI al Republicii Moldova, incalcand legea au falsificat materiale, au fabricat probe si dovezi pentru savarsirea oricarei infractiuni, fie de catre personae juridice, fie de catre personae fizice, care nu sunt utile regimului actual din Moldova. Nu conteaza ca in restaurantul din Sangerei, aproap de Chisinau s-a aflat un ofiter al acestei sectii, Serghei Botnari, ca in Comrat, in garajul lui Ivan Burgudji a ascuns arme si munitie pentru a constitui elemental material al savarsirii infractiunii – un alt ofiter. Conteaza doar faptul ca fiecare imprejurare isi are cauzele sale.

Recunoastem ca scopul principal si al celor care au comandat si al executantilor tuturor acestor provocari este unul singur: crearea bazei juridice pentru intensificarea luptei si amplificarea persecutiilor din partea oficialilor de la Chisinau impotriva reprezententilor fortelor popular-patriotice din Gagauzia, pe de o parte. Pe de alta parte, scopul este de a arunca afara pe oponentii care au o pozitie puternica, pe care o pot apara curajos si deschis impotriva regimului din Moldova, bahic si ilegal. Prin urmare, este foarte probabil ca, in apropierea alegerilor, impotriva multor dintre oponentii actualei puteri, asemenea metode de lupta vor fi aplicate pe scara larga.

Dupa parerea noastra, pentru nimeni nu este un secret ca in Republica Moldova, la momentul actual functioneaza un regim guvernamental democratic in forma, dar autoritar, totalitar, communist si fascist in fapt.

Tocmai de aceea, in apropierea alegerilor parlamentare, temandu-se pana la panica de faptul ca vor pierde puterea si in mod inevitatil vor aparea in fata justitiei pentru toate crimele pe care le-a savarsit impotriva propriului popor, actualul regim totalitar pseudo communist, in frunte cu Vladimir Voronin, bazat pe structuri mafioto-politiste se straduieste, prin persecutii pre-electorale, sa elimine oponentii politici importanti, precum si pe concurenti: Nicolai Andronic, unul dintre cei mai consecventi si ireconciliabili oponenti ai dlui Voronin si al actualului regim, Serafim Urechean, Valeriu Pasat, Vasilii Tarlev, Valeria Climenco si altii. In acest timp, este o tendinta de intensificare a campaniei de calomniere a acestor lideri poltici, precum si a suporterilor si a simpatizantilor acestora din populatia tarii si comunitatea internationala. Evident, toate acestea nu numai ca sunt anormale si murdare, dar sunt si infractiuni. Aici nu este vorba despre un stat cu norme de drept democratice, despre fondarea caruia vorbesc atat de tare oficialii de la Chisinau. Dar sa cheme la cinste, la legalitate, sa vorbesti despre morala, si respectarea intereselor oamenilor, unii pentru care aceste intelesuri sunt straine si inacceptabile, dupa parerea noastra este inutila irosire de vreme si mijloace. Este ca si cum ai incerca sa speli capul magarului, pentru ca el sa intelepteasca.

Asigurandu-se de aceea ca organele de ordine ale Moldovei i-au inchis gura lui Burgudji, invinuindu-l de organizarea si conducerea unei activitati internationale extremiste si criminale, a unei grupe cu orientare terorista, ei au organizat o conferinta de presa cu participare importanta. Listele concrete de membri ai grupei teroriste, alegatiile depistarii politienesti in garajul lui Ivan Burgudji, pana in acest moment nu au fost facute publice, pentru ca aceasta ar permite dezvaluirea minciunilor. Pana in acest moment nu sunt nici un fel de date ca SIS-ul moldovenesc, in conformitate cu competentele sale a inceput investigarea, ca urmare a publicitatii facute acestui caz, mai ales ca problema terorismului se afla in competentele sale. De aceea noi ne adresam in mod public tuturor organizatiilor de aparare a drepturilor omului, corpului diplomatic acreditat in Republica Moldova, Adunarii Mondiale a poporului turc si tuturor comunitatilor internationale pentru ajutor si cooperare. Chemam toti oamenii de buna credinta sa urmareasca atent aceasta chestiune, sub aspectul fabricarii unui caz de catre organele de drept ale R. Moldova, impotriva lui Ivan Burgudji aparator al drepturilor si activist social, liderul spiritual si luptatorul constant, neobosit pentru dreptul micului sau popor gagauz.

Tags: cazul Burgudji, drepturile omului, Gagauzia, Ivan Burgudji, Republica Moldova

* in Moldova circila zvonuri privind faptul ca Ivan Burgudji ar putea fi dat in urmarire internationala

Cand a aparut al doilea articol, pe aceeasi tema, in „Ziua”, n-am stiut ce sa mai cred. Spun “al doilea”, pentru ca primului nu i-am dat prea mare atentie. Zvonurile care au urmat, mi-au confirmat insa o banuiala putin linistitoare legata de subiectul in jurul caruia se invarte povestea de fata.

Fotografia este facuta pe malul Nistrului, la Tiraspol, in vara lui 2007. Atunci era liniste. Acum, in regiune pare sa se desfasoare o complexa operatiune de razboi informational, care are ecouri in presa romaneasca si legatura cu cu Ministerul Afacerilor de Interne din Republica Moldova

Dar s-o iau cu inceputul. Primul reportaj din Ziua a fost „Arme pentru cei vii in Gagauzia”. Materialul, bazat pe surse din Ministerul de Interne de la Chisinau, spunea ca in Gagauzia sunt ascunse foarte multe arme, inca din timpul conflictului separatist. Imediat dupa asta a urmat o „operatiune speciala” a aceluiasi minister, in urma careia in garajul lui Ivan Burgudji „a fost depistat un arsenal impunator”. Despre aspectul de inscenare al chestiunii am scris deja in mai multe dintre posturile recente ale acestui blog. Noi intrebari s-au iscat in momentul in care un nou articol, scris de celasi autor si publicat in aceeasi gazeta vedea lumina tiparului. Pe baza de surse din MAI moldovean, materialul, intitulat „Tara Armelor – Rasare”, facea vorbire despre Transnistria si despre faptul ca la Uzina Metalurgica din Rabnita, s-ar produce arme fara serie, destinate contrabandei. Insertul realizat pe aceasta tema pentru stirile radiolynx.ro il puteti asculta mai jos.

Asculta materialul audio:

Relatare – caz Burgudji
Asculta mai multe audio Politica »

Intrebarile legate de aparitia, asa, deodata, a acestui reporatj (presa romaneasca nu este foarte darnica in a acorda spatiu acestui gen jurnalistic) par sa-si fi gasit un raspuns, odata cu lansarea, in mediile avizate, a zvonului ca Ivan Burgudji va fi dat „in cautare internationala”. Sa mai precizam ca in aceasta perioada in Moldova, ca de altfel in toata regiunea sunt sarbatorile de iarna pe stil vechi (Craciunul si Anul nou) si deci foarte putini sunt cu adevarat atenti la ceea ce se intampla in spatiul public. In mod traditional, agentiile de securitate de pe spatiul postsovietic au acest pattern actional: utilizeaza astfel de momente pentru a opera rasturnari dramatice ale unor situatii, intr-un sens care sa convina celor ce schimba datele problemei.

Reamintesc si ceea ce spunea Burgudji insusi intr-unul din materialele date publicitatii dupa izbucnirea scandalului: „daca astazi s-au gasit la mine arme, maine, poate ca al vreun alt incomod al regimului Voronin se vor gasi droguri, si, astfel, incet – incet ei ii vor elimina de pe piata pe cei care nu le sunt convenabili. Deocamdata, teoria lui Ivan Burgudji, el insusi fost ofiter de informatii, pare sa se confirme, intreaga poveste avand aspectul unei operatiuni care vizeaza eliminarea de pe spatiul de operare. Inceput la Comrat, razboiul informational continua la Nistru. Cu ce rezultate, mai curand sau mai tarziu vom vedea! In orice caz, bune n-au cum sa fie aceste rezultate.

Tags: arme, Chisinau, Comrat, Gagauzia, Ivan Burgudju, Republica Moldova, separatisti, Tiraspol, Transnistria

Ivan Burgudji, activistul politic gagauz pe care recent autoritatile moldovene l-au acuzat de terorism si de trafic de arme, a dat publicitatii un nou material in care explica resorturile decizionale ce au determinat puterea de la Chisinau sa instrumenteze un nou caz impotriva sa.

Materialul este o reactie la stirea, difuzata de mass-media de la Chisinau, ca seful Departamentului Operativ al Politiei, colonelul Ghenadie Cosovan, a fost inaintat in infuctie, devenind viceministru de interne. Burgudji considera ca aceasta este rasplata pe care dl. Cosovan a primit-o pentru a fi executat docil ordinele conducerii politice de la Chisinau.

Abordarea lui Burgudjii, care acuza Moldova de terorism de stat, dupa ce autoritatile de la Chisinau l-au acuzat pe el de terorism, reprezinta primul semn a ceea ce analistii asteptau deja sa se produca: o tensionare a situatiei de securitate in regiune, pe fondul apropierii campaniei electorale si al incapacitatii leadership-ului politic local de a gasi solutii la problemele curente cu care tara se confrunta.

Read the rest of this entry »

Tags: Chisinau, Comrat, Gagauzia, Ghenadie Cosovan, Gheorghe Papuc, Ivan Burgudji, Moldova, Transnistria, Vulcanesti

Pa 1 ianuarie 1960, in satul Cioara, din raionul Hancesti, vedea lumina zilei cel ce avea sa devina spaima tutror borfasilor din Moldova post-sovietica, dl. Cosovan, Ghenadie, viitor sef al Departamentului Operativ din Ministerul de Interne. A terminat scoala medie la el in sat, la Cioara, apoi a facut liceul Electromecanic la Chisinau si pe urma l-au luat in armata. Dupa asta a facut „scoala superioara de ancheta” si si-a luat un masterat in drept. „Nacealnik” la Departamentul Serviciilor Operative l-au pus abia pe 17.03.2006, dar pana atunci a slujit ca politai exemplar si sef eficient, motiv pentru care a fost decorat cu ordinul „Stefan cel Mare” si cu „Meritul Militar”.

Kilerul si liceenii de la Chisinau sau „Cum impune dl. Cosovan domnia legii”

Asa de bine s-a priceput dl Cosovan sa bage spaima in cei care ar fi tentati sa incalce legea moldoveneasca, incat, mai deunazi, un baiat de liceu din Chisinau a nimerit in mana politistilor in timp ce cauta niste kileri sa-i omoare parintii pentru 4.000 de dolari. Se vede treaba ca la Chisinau kilerii au ajuns asa de rari, si asa de rau i-au pus pe fuga politistii dlui Cosovan, pe ei si pe alte feluri de infractori, ca pana si elevilor de pe bancile scolii li se pare lesne sa gaseasca un ucigas la comanda. Eu stiu una: cand eram la liceu nu mi-am pus problema sa platesc pe nimeni sa ma scape de parinti – m-am chinuit singura cu doua carnete de note si imitand semnaturi – a mamei si a dirigintelui, cand era vorba de anuntat o sedinta cu parintii. Recunosc, mi-a trecut prin cap si sa intru noaptea in scoala si sa dau foc dulapului in care era catalogul, ca sa se piarda urma absentelor si a notelor, care in afara de materia „Limba Romana” erau catastrofale pe linie. Dar kiler n-am cautat – poate si pentru ca stiam ca n-aveam de unde sa-l iau.

Cea mai interesanta situatie din cariera dlui Cosovan a fost momentul cand a fost atacat cu o grenada, pe care oricum mass-media din stanga Prutului a numit-o „grenada-capcana”. Cum sa fie asta? Oare grenada o fi fost „capcana” pentru ca, in afara de faptul ca a explodat in nasul viteazului politist, o fi intins si doua manute, sa-l prinda de centirom si sa-l aduca mai aproape de explozie? Ma intreb si eu. Istoria s-a intamplat in august anul trecut. La momentul respectiv, ministrul moldovean de Interne, superiorul pe scara ierarhica al dlui Cosovan, declara ca „toate persoanele implicate in aceasta crima grava vor fi identificate si pedepsite grav, conform legii”. Anchetatorii au formulat, ca prima ipoteza de lucru ca atentatul ar avea legatura cu activitatea de combatere a crimei organizate a victimei in uniforma. Putem sa ne dam seama ce bine a combatut politistul Cosovan crima organizata, de i-a bubuit dinainte. O jurnalista nota la un moment dat ca „potrivit presei moldovenesti, meritul cel mai important al lui Cosovan este ca a supravietuit atacului cu grenada”.

Doua au fost teoriile prezentate publicului din Moldova si de aiurea ca explicatii pentru tentativa de nimicire a dlui Cosovan. Mai intai s-a vorbit despre autoritatea criminala Malhaz Djaparidze – un hot georgian care a actionat o vreme pe teritoriul Republicii Moldove si care a fost extradat din Ucraina. Malhaz, care se pare ca ascundea multe secrete, a fost inchis apoi dupa o vreme a murit in mod misterios in celula. Daca, asa cum presupune toata lumea, Malhaz a fost, dintr-un motiv sau altul asasinat, evenimentul, desigur poate fi socotiti ca o victorie in plus a politistilor moldoveni, atat la capitolul “vigilenta”, cat si la capitolul “asigurarea securitatii detinutilor”.

Dupa cateva luni Ministerul moldovean de Interne anunta ca o grupare specializata in trafic de cocaina a planuit si executat atentatul. Gruparea ar fi fost condusa de niste unii care aveau si cetatenie romana, fratii Vidis. Cu ambele cazuri, politistii au iesit in fata ca si cu niste mari victorii in lupta lor impotriva interlopei. In schimb, nu s-au obosit nicicum sa explice contradictia , desi au fost intrebati cu privire la acest lucru de jurnalisti. De la tentativa de a-l omori pe Cosovan cu o grenada n-a trecut decat ceva mai mult de un an si, iata, deja doua dosare din fisetele MAI moldovean contin autori prezumtivi ai acestei fapte. Peste o vreme insa, ne putem imagina ca, in conformitate cu oarecari periodice anunturi ale politistilor cu epoleti grei de stele de la Chisinau, o intreaga „grupirovka” de infractori de toate tipologiile – hoti, traficanti, escroci s.a.m.d. – va sta la coada la usa vilei din suburbia Chisinaului unde s-ar fi comis atentatul, ca sa dea cu grenada in dl. Cosovan. Asa cum la balci gura casca stau la rand ca sa impuste, cu o flinta prost reglata, o rata ce refuza sa cada de pe suportul de mucava. Si singurul merit pe care l-ar avea in toata povestea asta absolventul scolii superioare de ancheta de la Volgograd ar fi ca… dai cu grenada in el si nu moare.

Laboratorul de cocaina si padurarul de la Balti

Stangaciile operative ale dlui Cosovan nu se opresc insa aici. Cazul cu traficul de cocaina este unul care ar putea sa intre in analele Scolii superioare de ancheta de la Volgograd. Asa cum ulterior in cazul Burgudj, comunicatul politistilor facea referire la „un arsenal impunator”, istoria cu traficul de droguri se referea la „o cantiate impresionanta de narcotice, in special cocaina din Columbia”. Si din nou ne punem intrebarea cum naiba combat infractionalitatea politistii din Moldova daca urmare a activiatii lor ajung sa descopere „arsenale impunatoare” si „cantitati impresionante de narcotice”. Pentru ca ori acestea deja nu mai trebuiau sa fie, daca subordonatii dlui Cosovan ar fi fost eficienti, ori, daca nu, domniile lor n-ar fi trebuit sa se laude cu asa reusita, care de fapt le demonstreaza incompetenta. Totodata, felul in care operativii moldoveni descriu presupus infractiune este, cu respect, deosebit de expresiv: „Anatolie Vidis i-a implicat in afacerea sa si pe fratii sai – Mircea Vidis (primar al satului Tiplesti, raionul Sangerei, ales pe lista PPR, presedinte Nicolae Andronic) si Boris Vidis si cativa cetateni din Republica Costa Rica. S-a stabilit ca Anatolie Vidis impreuna cu Boris Vidis (padurarul ocolului silvic „Balti”) au dislocat un laborator cu utilaj special de prelucrare a cocainei anagajand pentru aceata munca doi specialisi Costa Rica”. Parca-l si aud pe Tolea lu’ Vidis zicand: „laboratorul nostru de cocaina de la Balti, de langa ocolul silvic, ii cel mai bun. Are specialisti, d-aia, din Costa Rica, bai. Frate-miu, Boris, ii padurar in Sangerei. Dupa ce termina de insemnat copacii, cu toporul in spate, vine la noi, la laborator, sa munceasca, sa mai faca si el un ban”. Altfel, dupa spusele oficialilor de la Ministerul de Interne moldovean, ei au format „un grup criminal organizat de proportii deosebit de mari”. La domnul Cosovan totul e mare – grupurile criminale, cantitatea de narcotice capturata (care e neaparat „impresionanta), arsenalul de arme din garajul lui Burgudji (care, asa cum am vazut, e „impunator”), incat stau si ma intreb ce-o avea dl. Cosovan mic, daca toate… faptele sale sunt asa de mari?

Nicolae Andronic, presedintele Partidului Popular Republican,

din care facea parte primarul acuzat de trafic de cocaina, s-a revoltat pe buna dreptate in fata incercarii de a „tricota” politic un caz penal, si acela destul de subtire. „Procuratura Generala evidentiaza cu rosu in comunicatul de presa ca a fost retinut primarul ales pe listele PPR si cine este resedintele formatiunii politice. E clar incotro a tintit procuratura”, a spus Andronic. Un comentariu publicat la vremea respectiva in presa facea legatura intre cazul penal prezentat de aparatorii legii din Moldova si faptul ca „dosarele fabricate sunt o obsesie, chiar maladiva, a consilierului Mark Tcaciuc”.

„O sfidare la adresa intregii societati”

La putina vreme dupa ce crima organizata a dat cu grenada-n dl. Cosovan, presedintele Voronin, si el fost operativ de securitate interna a convocat intr-o sedinta conducerea organelor de forta. A participat si pe atunci premierul Vasile Tarlev.

Presedintele moldovean a apreciat drept insuficienta activitatea lucratorilor MAI in exercitarea functiilor ce le revin, inclusiv in asigurarea secuitatii populatiei.Voronin si-a criticat de fapt, foarte dur fostii colegi, afirmand ca acestia „dau dovada de pasivitate in procesul de prevenire si anihilare a criminalitatii”.

Cu referire la cazul Cosovan, liderul de la Chisinau a afirmat ca „reprezinta o sfidare nu doar la adresa organelor de drept, ci si a intregii societati” si a incheiat sfatuindu-i pe politisti sa colaboreze bine cu procurarii si ofiterii de informatii de la SIS – lucru care, dupa cum stim, nu se prea intampla in nici o tara din lume.

Ca orice aparator al legii, cumsecade, dara fara prea multa lume, dl. Cosovan a actionat pe principul: „ce nu intelegi e mai bine sa infierezi de la inceput”, astfel ca si-a exprimat ingrijorarea cu privire la faptul ca un numar prea mare de moldoveni vor cetatenie romana. A mai fost dl. Cosovan si eroul seundar in rol penibil al unui intreg scandal generat in jurul unei afaceri de coruptie legata de felul in care acorda vize Ambasada Romaniei de la Chisinau. Cazul, instrumentat fara nici o procedura, nu a dus nicaieri (in afara, desigur, a unui alt moment neplacut in relatiile dintre Republica Moldova si Romania). Oricum, putin a lipsit ca acea Ina Russ, romanca arestata pentru mita sa nu fie considerata, alaturi de Malhaz si de fratii Vidis o alta potentiala autoare a atentatului asupra iscusitului politai moldovenesc. In tot cazul, ce incheiere tragem de aici e ca in dosarul tentativei de asasinat a lui Ghenadie e o inghesuiala de suspecti mai ceva ca la bazar duminica.

Politistii nu stapaneau oricum situatia in Comrat si in satele din jur

Urmare a activitatii foarte eficiente de impunere a legii, pe care dl. Cosovan a desfasurat-o in calitatea sa oficiala, in UTA Gagauzia, prin 2005 ploua cu grenade in curtile gospodarilor. Iata 2 cazuri:

• 3 oct. 2005, o grenada F-1 a bubuit in curtea deputatului Adunarii Populare Gagauze, Ilia Ciolac;

• 28 oct. 2005, o grenada defensiva RGD-5 a fost aruncata in gospodaria presedintelui Adunarii Populare.

In acest timp, opozitia din Gagauzia (inclusiv actualul baskan, Mihail Formozal) se plangea ca este reprimata de zmeii dlui Cosovan, care insa sustinea sus si tare ca el nu, si nici subordonatii domniei sale.

Dar nu numai opozitia din Gagauzia a avut a se plange de atitudinile democratice ale politistului Ghenadie. Prin intermediul domniei sale, tot in 2005, cand in Moldova era campanie electorala, s-a incercat crearea unei organizatii – fantoma a veteranilor din razboiul de independenta, pentru ca adevarata organizatie, care se afla in opozitie, sa fie discreditata. Mai mult decat atat, in zelul aratat pentru indeplinirea sarcinii operative care-i fusese trasata de conducerea politica, dl. Cosovan, s-a apucat sa rada cu sapa o sigla a Blocului Moldova Democratica.

Presiunilor politice cu initiere pe baza de fulminat de mercur, le-au urmat faptele de drept comun. In 2007 doi angajati ai unei benzinarii din Comrat au fost asasinati in scop de jaf. Cateva luni mai tarziu, trei cetateni din satul Cazaclia – mama si doi copii, sunt de asemenea ucisi in cop de jaf, autorul fiind minor. „Practic, pe parcursul ultimilor doi ani, noi n-am avut omoruri triple pe teritoriul republicii”, s-a mandrit dl. Cosovan, la conferinta de presa la care a anuntat cazul.

Organele moldovenesti de drept din „directia poliica”

Ultima ditre faptele „impunatoare”, si „impresionante” ale dlui Cosovan este „operatiunea speciala” din garajul lui Burgudji. Din nou nu ma pot abtine sa nu intreb: cum naiba poti sa faci o operatiune speciala a in garaj? Sigur trebuie sa fii politist moldovean ca sa poti da raspuns la asa ceva. Oricum, urmare a acestei ultime izbande, presa din Republica Moldova ii numeste pe subordonatii politistului Ghenadie „directia politica” a organelor de drept moldovenesti.

Nota: Acest material NU trebuie considerat un pamflet. Nu se poate glumi pe seama unui lucrator in sistemul de securitate nationala care, pentru a-si compensa incompetenta executa, slugarnic, comenzi politice si care, pentru a-si masca lipsa de informatii reinjecteaza, pe circuitul “informatie – analiza – decizie politica” temerile sefilor, sub forma de “analiza situatiei operative”. Asa ceva este o nenorocire pentru toata lumea.

Tags: Chisinau, Comrat, Gagauzia, Ghenadia Cosovan, Ivan Burgudji, Republica Moldova

As fi vrut sa las mai multa vreme pe pagina de garda a blogului meu postul in care povesteam cum m-am imprietenit cu Ivan Burgudji. N-a fost sa fie, pentru ca iata, trebuie sa scriu altceva. De urcat, l-am urcat pentru ca-i venise randul. Am inceput un proiect in care voi povesti despre interactiunile mele cu diversi transnistreni, mai mult sau mai putin oficiali, pentru ca vreau sa dau „separatismului” despre care atata se vorbeste un chip, in incercarea de a spune ca in Transnistria traiesc oameni, nu separatisti. Mi se pare ca daca-i descriu, ii apar. Ca n-o sa-i impuste nimeni, asa cum s-a intamplat in Thrinval. Am inceput cu Sevciuk, pentru ca era cel mai recent material pe care-l facusem. Am continuat cu Burgudji si urmeaza, probabil, daca nimic rau nu se intampla, Caraman, cu care ma stiu de mult. Ar mai fi Maracuta, Soin, Hropotinski, Nadejda, Alisa, Sasa, prietenul Alisei, Vladimir Koval, Radik, Iura si asa mai departe (Sper ca Iurik n-o sa se supere pe mine pentru ca l-am pus ultimul pe o lista care de fapt n-o sa aiba niciodata „ultimul loc”). Deci, Burgudji era pur si simplu la rand de urcat pe blog. L-am suit, asadar, pe Internet, i-am trimis mail si dupa aia l-am si sunat. Ma asteptam sa fi inteles doar titlul si sa fie revoltat: cum am putut sa scriu asa despre el? Aveam de gand sa-l fierb un pic. S-a adeverit numai prima parte. Intelesese numai titlul. Atata ca, stiindu-mi stilul (doar l-am inchis pe balcon, episod despre care povestesc in postul anterior) nu se impacientase.

Read the rest of this entry »

Tags: Gagauzia, Ivan Burgudji, politie politica, separatism