Ucraina este o tara care a pierdut franele propriei politici. La sfarsitul anului trecut, s-a vorbit despre dizolvarea Radei Supreme, apoi, subiectul a ramas cumva suspendat. Pe urma au urmat dicutii despre alegeri prezidentiale, totul pe fondul unor permanente acuzatii de coruptie, al adancirii tarii in saracie si al scaderii constante si abrupte a nivelului de eficienta al puterii in exercitiu. In primavara, la Kiev, il intalneam pe Aleksandru Golub, deputat al Partidului Comunist si il chestionam ce se intampla cu Ucraina. Raspunsurile politicianului nu au oferit foarte multe clarificari, pentru simplul motiv ca ele nu exista. Un singur lucru a fost lamurit: Parlamentul inca functioneaza. Evident, asta nu ajuta foarte mult.
Discutia cu deputatul comunist s-a produs imediat dupa decizia Curtii Internationale de la Haga, in ce priveste Insula Serpilor. La moment, opozitia isi punea problema suspendarii din functie a ministrului de externe in exercitiu, dat fiind ca se considera ca nu a reprezentat suficient de profesional pozitia Ucrainei. Opozitia a obtinut acest lucru, nu insa si suspendarea presedintelui tarii, pentru acelasi motiv.
Mai jos, este interviul cu politicianul din Ucraina si, asa cum am inceput sa-i obisnuiesc pe cititorii - ascultatorii acestui blog, fila audio in limba rusa.
“Vom fi obligati sa respectam decizia de la Haga”
- Care este abordarea puterii de la Kiev in ceea ce priveste decizia Tribunalului de la Haga?
- In ceea ce priveste puterea, este foarte clar ca nu a fost o singura declaratie a Ministrului de Externe si a Presedintelui cu privire la faptul ca decizia finala pe care o va lua Curtea va fi respectata de Ucraina. In ceea ce priveste opozitia, din care face parte si partidul nostru, noi consideram ca pozitia Ucrainei nu a fost reprezentata suficient de profesional. Decizia care a fost luata, desigur ca in mod forma se inscrie in logica relatiilor internationale, dar in mod real, dupa parerea noastra, aduce pierderi Ucrainei – pierderi economice, dat fiind ca cele mai bogate teritorii in petrol si gaze, in proportie de 90 %, au revenit Romaniei. Daca se dovedeste ca solutia afecteaza interesele Ucrainei dar a fost luata pe baze legale, au fost respectate prevederile dreptului international, au fost depuse toate documentele, atunci cred ca pierdera economica a Ucrainei se va transforma intr-o criza politica sub aspectul actiunilor puterii. Dar acest lucru nu va avea urmari asupra relatiilor dintre Ucraina si Romania.
“Relatia cu Rusia este avantajoasa pentru Ucraina”
- Dar in ce priveste relatia Ucrainei cu Rusia – cum se va dezvolta aceasta, dupa criza gazului?
- Vedeti, si aici sunt chestiuni interesante – situatia de conflict cu Rusia a fost creata de putere – vorbim despre o anumita parte a puterii, reprezentata de presedintele Iuscenko si de cercul sau de apropiati. In ceea ce priveste poporul, chiar si dupa criza gazului, care a fost intre Federatia Rusa si Ucraina, cei mai multi oameni, cetatenii obisnuiti ai tarii noastre, nu vad un dusman in Rusia, nu simt nu au simtit acest razboi si nu considera ca ca pe un conflict intre popoare si intre tari. Problema este privita ca un conflict intre regimuri. De aceea, la nivelul reprezentarii comune, nu s-a produs un conflict semnificativ. In al doilea rand, cu tot ceea ce va insemna politica Ucrainei dupa alegerile prezidentiale si dupa alegerile parlamentare anticipate, daca se va schimba componenta, cursul de cooperare cu Rusia va fi mai util. La noi 40 - 45% din piata pentru productia noastra se afla in Rusia. Cu nici o tara nu avem un astfel de volum de schimburi comerciale. Noi avem motive puternice sa avem o relatie buna cu Rusia. Domenii ca cercetarea, constructiile de masini, de vapoare, de sateliti, energie atomica, care au o colaborare extrem de dedicata cu intreprinderi din Rusia. Si pentru noi este avantajos sa le dezvoltam pe acestea. De asemenea, este evident ca Ucraina este dependenta energetic de Rusia si de aceea este avantajos sa construim astfel de relatii binevoitoare, fratesti cu Rusia si nu relatii de confruntatie. Iuscenko a construit aceste relatii de confruntare pentru a-si atinge propriile obiective politice. El nu a rezolvat problemele economice ale tarii si acele probleme care sunt. Si, din pacate, tara noastra si economia nopastra au devenit ostatece ale acestei pozitii a lui Iuscenko si a viziunii sale inguste asupra relatiei cu Federatia Rusa. Sustinatorii lui, ceea ce am putea numi, intre ghilimele, biroul lui (politic – n.n.), din pacate au sustinut acest inghet al relatiei. O relatie mai proasta cu Federatia Rusa noi nu am avut in toata perioada de independenta.
- Eu nu am inteles niciodata ce sens au toate astea – de ce dl. Iuscenko a construit cu Federatia Rusa acesta relatie dificila?
- Noi consideram ca in cazul de fata, cand a construit aceasta relatie, el nu a fost liber in a-si alege linia politica. Aceasta linie i-a fost dictata din strainatate, nu din Ucraina, avand in vedere ca Iuscenko, si material, si moral a fost sustinut de trei tari, dar in cazul de fata vorbim despre Statele Unite ale Americii. Iar abordarea lui Iuscenko s-a incadrat in strategia presedintelui american George W. Bush. Si Iuscenko a respectat acea strategie, si nu strategia relatiilor cu Rusia. Al doilea moment a fost o anume sustinere pentru fortele sale politice. Dupa cum stim, Iuscenko a operat in primul rand in mediile antirusesti, si ale organizatiilor nationaliste. Alegatorii lui provin de aici. Aceasta a fost imaginea lui, iar dupa esecul reformei justitiei si al reformelor economice si politice, Iuscenko a avut nevoie de un dusman care sa-i uneasca pe sustinatorii sai in jurul sau.
- Vreti sa spuneti ca a promovat ideologia cetatii asediate?
- Da, pentru a pastra ceea ce mai ramasese. Pentru aceasta era nevoie de un inamic, intruchipat de Rusia, pentru ca el sa apara drept singurul care poate apara, sau se straduieste sa apere interesele Ucrainei. Acestea sunt cele doua cauze, cadre dupa parerea mea, au condus la aceasta abordare politica mioapa si cu totul gresita.
“Ucraina nu vrea in NATO”
Saracia ucrainienilor arata asa
- Care va fi cursul politicii externe a Ucrainei? Mai doreste Kievul aderarea la NATO?
- Ucraina nu doreste sa intre in NATO. Cei mai multi cetatemi se pronunta astazi impotriva intrarii tarii in NATO. Aceasta in primul rand. In al doilea rand, noi intelegem foarte bine ca, datorita nivelului economiei noastre, datorita sistemului politic si economic pe care il avem, Ucraina nu va deveni curand nici membru al Uniunii Europene. Nu este realist sa credem altceva. In urmatorii 20 - 25 de ani Ucraina nu va deveni membru al UE, iar in NATO oamenii nu vor. Cei mai multi dintre alegatori nu vor ca Ucraina sa intre in NATO. De aceea, mai curand, si in orice caz partidul nostru sustine aceasta pozitie, ca noi sa luam un curs de neutralitate – sa declaram ca tara este neutra, care nu face parte nici din blocul rusesec, nici din NATO. Acesta ar fi, cumva un factor de coeziune, care ar fi preferat si de cei dintr-o parte, si de cei din cealalta tabara (pro-occidentalii si prorusii – n.n.). Ei ar sustine statutul de neutralitate. Consideram ca aceasta este calea cea mai avantajoasa si mai apropiata de sentimentele comunitatii. Si aceste sentimente pe care le au politicienii activi si cu sanse sa preia puterea, mai curand se misca in directia aceasta.
“Ucraina este ingrijorata pentru Transnistria”
- Mai demult, am vazut in presa un articol despre amenintarile la adresa securitatii Ucrainei. Era un fel de analiza strategica. Erau trecute diferite pericole: terorism, separatism samd. Am vazut insa si ceva care m-a surprins: acei experti vedeau ca pe un pericol Transnistria…
Protestele in Piata Maidan Nezalejnosti din Kiev continua. Acm - impotriva principalei probleme pe care o are tara: coruptia
- Nu…
- Ei spuneau ca este posibil sa izbunceasca un conflict, iar Ucraina sa fie cumva obligata sa fie implicata in acest conflict. Cum vede Ucraina situatia din Transnistria?
- Ucraina este extrem de ingrijorata in legatura cu problemele pe care le are Transnistria. Pe de o parte, acolo traiesc un numar semnificativ de etnici ucrainieni, care au rude, prieteni si legaturi cu Ucraina. Dar, avand in vedere ca insasi Ucraina nu este omogena. Comunitatea este divizata mai ales din punct de vedere religios, dar si istoric, din punctul de vedere al memoriei istorice cu privire la un eveniment sau altul. Este divizata chiar si din punct de vedere al teritoriului. De aceea, sa vorbim despre faptul ca Ucraina s-ar putea implica in situatia din Transnistria, sau ca ar putea lua o pozitie activa im aceasta chestiune, nu cred ca este posibil, pentru ca ea insasi, Ucraina se confrunta cu perspectiva dezintegrarii, dat fiind ca nu reprezinta o comunitate omogena. Si ideea ca Ucraina ar putea sa se implice, sa ajute, sa ia parte activa la procesde regula este promovata de oameni apropiati de organizatii nationaliste, care ar dori, pe aceasta tema sa-si creasca ratingul si sa faca declaratii pe aceasta tema. In ceea ce priveste atat conducerea, cat si parerea comuna a intregii Ucraine, noi toti ne raportam extrem de atent la situatia din Transnistria. In al doilea rand, trebuie sa fim realisti, chiar daca Ucraina ar dori sa ia parte la acest proces, astazi ea nici din punct de vedere al poteniialului militar, nici economic, nici din punctul de vedere al autoritatii in lume, ea nu poate fi un jucator activ, in ce priveste situatia din Transnistria. In aceasta privinta nu sunt nici un fel de posibilitati.
- Cum se raporteaza mediul de experti si cel politic din Ucraina la rezolvarea conflictului de la Nistru? Care ar trebui sa fie rezolvarea?
- Fiecare dintre fortele politice are propria viziune despre rezolvarea conflictului.
- Dupa parerea Dvs., care ar trebui sa fie rezolvarea conflictului de la Nistru?
- Noi, Partidul Comunist, am facut cunoscuta pozitia noastra conducerii din Moldova, anume aceea ca, totusi, Transnistria trebuie sa primeasca o autonomie cat mai larga, cu toate drepturile, dar sa faca parte din componenta Moldovei. Aceasta este pozitia noastra.
“Luptele interne discrediteaza Parlamentul”
- Bun, o alta intrebare Mai aveti Parlament sau nu? Rada Suprema a fost dizolvata, pe urma politicienii s-au razgandit, pe urma iar s-a vorbit despre dizolvare? Acum aveti sau nu Parlament?
- Parlamentul, fara discutie, este. Altceva este ca la noi nu a fost finalizata reforma politica, insarcinarile Parlamentului – datorita luptelor interne, care au loc nu numai intre putere si opozitie, dar si in interiorul coalitiei de la putere, acestea discrediteaza foarte tare Parlamentul. Aceasta este o problema foarte mare a Ucrainei. Dar, in mod formal, Parlamentul exista, actioneaza, numarul necesar de deputati a fost ales si acel decret al presedintelui, in care se incerca dizolvarea Parlamentului a fost suspendat. In plus, Constitutia Ucrainei interzice ca, timp de o jumatate de an de la alegerile prezidentiale, sa aiba loc alegeri parlamentare extraordinare. De aceea, mai curand Parlamentul va continua sa functioneze pana la finalul campaniei elcetorale prezidentiale. Poate, daca dezvoltarea situatiei, sa spunem, cand situatia economica si sociala in tara va ajunge la limite explozive, si a caderii monedei, daca ar incepe proteste de masa in cele mai multe regiuni ale tarii, atunci ar fi, totusi, posibil, ca in Ucraina sa aiba loc in acelasi timp si alegeri parlamentare, si prezidentiale. Dar aceasta va fi o decizie neconstitutionala, ci o decizie de compromis politic intre obiectvele unor forte politice apropiate, sau intre fortele politice cele mai puternice care sunt astazi reprezentate in Parlamentul ucrainean. Aceasta varianta este posibila. Partidul nostru considera ca Parlamentul trebuie sa fie sprijinit, maximal si ca trebuie sa continue sa lucreze. De ce? Pentru ca altfel s-ar produce un dezechilibru al puterii intre presedinte si apropiatii sai, pe de o parte si Parlament, de cealalta parte. De aceea trebuie sa fie institutie care sa echilibreze conflictul intre presedinte si Cabinetul Ministrilor – puterea executiva si care acum sunt in conflict si este nevoie de un organ politic, care, totusi, sa ia asupra sa indatoririle pe care le poate lua. In al doilea rand, actiunile Parlamentului, dupa parerea noastra, ofera posibilitatea de a garanta stabilitiatea politica a intregii Ucraine. De ce? Pentru ca din punctul de vedere al opozitiei, si eu sustin acest punct de vedere, apropiatii presedintelui, intelegand ca, la viitoarele alegeri, Victor Iuscenko nu are nici un fel de sanse sa ramana legitm la putere, pot recurge la actiuni neconstitutionale, cum ar fi declararea starii exceptionale, amanarea alegerilor, pentru ca puterea sa ramana in mainile grupului care o detine acum. Aceasta ar fi o catastrofa pentru Ucraina, pentru ca ar incepe un proces de dezintegrare, mai multe regiune si-ar declara independenta fata de Kiev, fata de presedinte. Noi intelegem ca aceasta ar starni si mai multa impotrivire colectiva. De aceea noi credem ca Parlamentul trebuie sa functioneze si sa ramana un organ functional al puterii, asa cum prevede Constitutia.
“Peste 10 - 15 ani am putea deveni o tara stabila si bine dezvoltata”
- Si, intr-adevar, ultima intrebare: care creddeti ca va fi viitorul Ucrainei?
- O, daca as sti care va fi viitorul Ucrainei,
- Desigur ca sunteti Vanga…
- Intr-adevar, nu sunt Vanga… Procesele care au loc acum isi urmeaza cursul foarte repede. Si, din nefericire, procesele care au loc si in plan economic, si politic, ridica foarte multe intrebari cu privire la viitorul Ucrainei – daca Ucraina va continua sa existe in acelasi mod in care ea exista acum. Daca va reusi Ucraina sa devina subiect si nu obiect de drept international, pentru ca, din pacate, in aceasta situatie vulnerabila este tara pe care o conduc, si nu tara care ia parte cu drepturi depline atat la politica europeana, cat si la politica Federatiei Ruse. De aceea, daca puterea nu se schimba radical, la sfarsitul anului, la alegerile prezidentiale, cred ca in aceasta situatie, tara se va destrama si va urma o perioada foarte dificila, care va arunca civilizatia de aici, aspiratiile europene, cu zece ani in urma. Daca se va schimba caracterul puterii si va veni o putere, care va respecta optiunea majoritatii cetatenilor tarii si va avea o politica loiala relativ la limba, biserica, relativ la statutul de neutralitate, la SUA, Uniunea Europeana si Federatia Rusa, atunci Ucraina are sanse ca, peste 10 – 15 ani sa devina o tara stabila, bine dezvoltata. Daca acest lucru nu se va intampla, sansele tarii vor fi pierdute.
Kiev: Play Now | Play in Popup | Download
Asa, cum spuneam, in Ucraina am stat la hotelul garii feroviare, care este cel mai ieftin posibil din Kiev. Am luat un loc intr-o camera de sase paturi. Camera semana cu un salon de spital – aceleasi gemete si sforaituri peste noapte, acelasi plimbat in capod si papuci pe coridor, doar ca cele care stateam acolo nu vorbeam intre noi despre boli, ci despre… calatorii. De unde am venit, incotro plecam, pe unde am mai fost, si tot asa.
Gara de sud din Kiev
