… Marea mi-a certat gleznele cu o imbratisare de gheata si si-a lasat un sarut albicios de sare pe pantalonii mei suflecati. Suna asa marea la Odesa:
Pe faleza se plimba indragostitii, iar pe plaja, mamele tipa la copii sa nu intre in apa. Tinerii joaca volei sau se saruta. In Ucraina vor fi curand alegeri anticipate. Alegeri fara alegere, pentru ca oamenii nu mai au incredere in nimeni dintre politicieni. La televizor sau pe strada, ucrainienii spun ca Iuscenko a fost un bandit, care a bagat tara in buzunar si ca “ne hvataet”, adica n-au pe cine sa puna in loc.
La fel ca in toti ceilalti ani, valurile Marii Negre, pentru care ne certam atat, continua sa se loveasca de tarm. Linia care desparte apa de cer e imbracata intr-o ceata subtire, ca un mister dezvaluit nu pana la capat. Cativa gugustiuci ciugulesc seminte pe balustrada cafenelei unde m-am oprit sa scriu acest material. Mingea tinerilor care jucau volei a nimerit in apa, o fata incearca s-o ia, nu reuseste si tipa foarte tare. As pasi in prima barca, sa ma las in voia viselor lenese ale valurilor de aici, despre care nici macar nu stiu sa spun ce culoare au.
Din Odessa, pentru Radio Lynx, a transmis Mihaela Onofrei…
