- Author: Mihaela Onofrei
- Published: Nov 13th, 2008
- Category: Jurnal de Caucaz
- Comments: 1
Tbilisi s-a auzit asa la Radio Lynx:
- Author: Mihaela Onofrei
- Published: Nov 2nd, 2008
- Category: Jurnal de Caucaz
- Comments: 1
Aproape de Saakashvili
Inca o poza despre ce am lasat in urma, in Thrinval…
Jurnalistul occidental care m-a luat in masina (era de la o publicatie mare, Times, cred, dar nu-mi amintesc sigur) avea translator georgian. Amandoi au fost rezervati cu mine – probabil pentru ca veneam din Osetia si se temeau de ceea ce aveam de spus despre asta.
Am trecut fara probleme de toate punctele de control si, un ceas mai tarziu, m-au lasat la periferia capitalei Tbilisi. L-am sunat imediat pe Alexi, prietenul meu georgian. Mi-era atat de greu. Tot sangele imi pulsa in cap si in inima, incat nici nu auzeam,si nici nu mai vedeam ce e in jurul meu. Alexi mi-a vorbit romanaeste, dar eu n-am inteles decat cuvintele “consulul roman”.
M-am gandit: ce dracu’ or mai fi facut astia ai mei?”, si a fost singura oaza de luciditate in marea de emotii care ma stapanea atunci. Corpul nostru diplomatic nu este neaparat una dintre cele mai performante institutii din Romania – in Moldova a fost un scandal legat de procedura de acordare a vizelor, iar in Georgia, minunatul specialist care se afla la post atunci, vorbitor de limba georgiana, nu a fost de gasit chiar in momentul izbucnirii razboiului – era plecat IN VACANTA!
De obicei, cand merg in strainantate, lucrurile astea ma jeneaza cel putin odata – pentru ca sunt intrebata.
- Author: Mihaela Onofrei
- Published: Nov 1st, 2008
- Category: Jurnal de Caucaz
- Comments: 5
Ce te doare, Mihaela?
Seara de duminica a fost ultima petrecuta in familia Farizei. Azamat se pregatea de scoala. Si-a asezat frumos ghiozdanul, iar maica-sa a incercat sa-i calce pantalonii de la costum. Aveau un fier de calcat vechi, care nu functiona cum trebuie – s-a infierbantat prea tare si a topit materialul. Fariza s-a enervat cumplit – a rabufnit probabil pentru toate privatiunile si spaimele din ultimele luni. A trantit fierul cat colo si s-a bagat in pat. Pana la urma ne-am dus toti la culcare, cu inima grea.
Multa vreme dupa ce s-a stins lumina (lumina era data de un generator, deci era foarte simplu s-o stingi in toata casa – intorceai comutatorul generatorului) eu am continuat sa ma foiesc in pat, chinuita de neliniste pentru ce-o sa fie a doua zi. In intunericul ce ne invaluise pe toti, stiam ca nici Fariza si nici Fatima nu dormeau. Stiam, pentru ca le auzeam respirand ca niste oameni treji. Eu as fi plans, dar mi-era teama sa nu se auda, asa incat continuam sa ma foiesc.
- Author: Mihaela Onofrei
- Published: Oct 29th, 2008
- Category: Jurnal de Caucaz
- Comments: 4
Fariza, Fatima si Azamat
Foto: Unul dintre foarte multii raniti pe care razboiul din Caucaz i-a produs.
Am vrut sa fac o corespondenta din spital, cu ranitii din razboi, dar m-am trezit prea tarziu. Cei in stare grava fusesera deja trimisi la Vladikavkaz sau chiar la Moscova. Ceilalti plecasera deja acasa. Am inceput sa caut prin oras, intreband din om in om daca nu cunosc o familie in care au fost raniti. Cineva m-a trimis la poarta Farizei. Am asteptat mult pe bancuta din fata, pentru ca ei erau plecati sa ia apa.
“Vino sa vezi”, mi-a spus, dupa ce i-am explicat ce vreau. M-a dus in dormitor, unde erau pozele lor, ale celor care murisera.
Sotul Farizei a fost impuscat. Ea nu vorbeste despre asta. Mama ei a primit mai multe schije in ochi si in cap. Un alt frate a fost ucis in 1992, la inceputul conflictului – dupa ce s-a intors viu din Afganistan. Al doilea frate era internat in spital la Vladikavkaz – ranit la cap in timpul “operatiunilor de acum”; eu tot nu inteleg cum poti numi “operatiuni” un sir de intamplari nenorocite, generate de vointa umana, in urma carora rezulta oameni omorati si mutilati, nici nu stiu cum altfel ar putea fi numit asa ceva.
- Author: Mihaela Onofrei
- Published: Oct 17th, 2008
- Category: Jurnal de Caucaz
- Comments: None
Kokiti – Popescu din Osetia
Sursa: www.adn.es
Sursa: www.elpais.com
Doua fete alte liderului osetin – o persoana care in orice caz isi arata extrem de direct emotiile
Asadar, spuneam ca am ramas o saptamana intreaga in Thrinval. La o zi dupa ce am ajuns eu, a venit si Kokoiti de la Moscova. Eduard Kokoiti e presedintele lor, al osetinilor. Occidentalii il numesc “liderul separatist”. Si georgienii tot asa ii zic. Al lui insa il sustin si au incredere in el. N-am vrut sa-mi placa Kokoiti – in primul rand pentru ca e politician, in al doilea rand pentru ca e separatist. De intalnit, l-am intalnit la conferinta de presa pe care a organizat-o in ziua venirii.
- Author: Mihaela Onofrei
- Published: Oct 12th, 2008
- Category: Transnistria
- Comments: 2
O noua adresa a blogului Reporter Special
Noua adresa a blogului Reporter Special este reporterspecial.blynx.ro
Nu stiu de ce a trebuit sa fie facuta schimbarea asta, mi s-a explicat ceva legat de servere, dar mi-a fost greu sa inteleg, asa cum uneori – in ultima vreme – imi este greu sa inteleg ce mai caut in echipa Radio Lynx.
Voi continua, la distanta de cateva saptamani, pe blogul Reporter Special, povestea despre ce am facut in Osetia si in Georgia si voi avea grija ca data viitoare mediatizarea unui proiect de o asemenea amploare sa depinda numai de mine.
In rest, vom vedea impreuna ce va aduce ziua de maine si cele care vor urma.

Povestea de la inceputul acestei saptamani pe Reporter Special este despre cei 11 oameni – 8 militari rusi si trei osetini care au murit in exploziacare a avut loc la Thrinval, pe 3 octombrie. As fi vrut sa pot publica pozele lor, numele si varsta, pentru ca toti acei morti sa nu ramana anonimi, sa aiba un chip si o identitate, dar acest lucru nu este posibil. Aflati de ce – la noua adresa a blogului Reporter Special
- Author: Mihaela Onofrei
- Published: Sep 17th, 2008
- Category: Jurnal de Caucaz
- Comments: 8
Din Thrinval, Osetia de Sud, Mihaela Onofrei, pentru Radio Lynx
… Asa s-a auzit Osetia de Sud la Radio Lynx.
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Aceasta imagine o vedeam, in primele zile, in fiecare dimineata de la fereastra hotelului Alan, in care ma cazasem. Tot de aici, in timpul razboiului, niste colegi ai mei filmasera cadre cu oameni care fugeau, inspaimantati, de gloante. De cate ori priveam pe fereastra, revedeam acele imagini.
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Intr-o incapere din aceeasi cladire in care se afla si centrul de presa fusesera aduse, ca ajutoare umanitare, mai multe sicrie. Acesta este unul dintre ele.
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
Aceasta este o inscriptie pe unul din zidurile din Thrinval. Din cate stiu eu, inseamna: “Saakashvili, mincinos!”
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
Aceasta este o gaura de glont, pe unul din peretii camerei de la hotelul Alan, in care am locuit.

Larisa, osetina cu care am facut primul direct la jurnal, a pierdut totul – i-au ramas doar hainele de pe ea, documentele si amintirile. In aceasta bluza rosie si cu geanta neagra pe umar (in care avea documentele)am vazut-o in totate zilele cat am ramas in Thrinval. Pe locul unde s-a aflat casa ei, pe strada Ernest Telman, au ramas doar ruine arse.
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
O bucata de proiectil, pe care am cules-o de pe strazile din Thrinval. Cantareste mai mult de un kilogram.
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Centrul de presa din Thrinval, cu tavanul muscat de gloante
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Fariza si-a pierdut, in razboi un frate, care nici macar nu a apucat sa se plimbe cu prietena. Celalalt frate a fost grav ranit la cap, acum in august.

“Multumesc, Rusia” – a scris cineva pe peretele unei case dintr-un sat osetin.
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
rectorul universitatii din Thrinval, alaturi de colectivul profesoral, incercand sa stabileasca detaliile inceputului de an univesritar.
Si daca prima mea corespondenta din Thrinval a fost transmisa pe fondul sonor al impuscaturilor, mi-am dorit foarte tare ca ultima sa fie transmisa peste vocile copiilor care se joaca in recreatie, in prima zi de scoala. Ceea ce s-a si intamplat.
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.


- Author: Mihaela Onofrei
- Published: Sep 16th, 2008
- Category: Jurnal de Caucaz
- Comments: 1
Reclama, daramaturi si speranta
Asa arata speranta dupa bombardamentele din Osetia de Sud
In acea prima zi de documentare in Thrinval, primul drum l-am facut la Centrul de Presa, sa intreb unde pot schimba bani si de unde pot cumpara ceva de mancare. Ultima masa fusese in urma cu 20 de ore si déjà vedeam stele verzi de foame. Prima problema s-a rezolvat – banca era, oricum distrusa de bombardamente, dar s-au dat niste telefoane si am fost trimisa undeva la punct fix. In ceea ce priveste mancarea, s-a dovedit ceva mai complicat. Magazinele nu functionau si am fost sfatuita, mai in gluma mai in serios, sa ma adresez la Ministerul pentru Situatii de Urgenta, ca doar acolo pot sa capat ceva. Pana la urma am gasit o alimentara deschisa, de unde am cumparat bomboane de ciocolata, ness si zahar. Paine nu era. M-am intors la “cutia cu ziaristi”, unde am nimerit in plina conferinta de presa. Asa avea sa fie toata saptamana – cate doua pe zi, la 11 si la 2 dupa-amiaza. Oficialii de la masa prezidiului aratau ca oricare altii din lumea asta – la costum, vorbeau calm, cumpatat si… plictisitor. Numai ziaristii erau altfel decat la orice conferinta de presa – curiosi, interesati: cum arata oamenii astia peste care a trecut razboiul. Intr-adevar, nu vezi asa ceva in fiecare zi. Deasupra noastra, tavanul incaperii era mancat de gloante.
- Author: Mihaela Onofrei
- Published: Sep 15th, 2008
- Category: Transnistria
- Comments: 30
Coloana de tancuri-fantoma si sperantele Transnistriei
Cand am fost in Osetia, am vazut coloane lungi de tancuri. Nesfarsite. Niciodata n-am vazut atatea tancuri unul dupa altul – nici la exercitiile militare, nici in timpul razboiului din Transnistria.

Asa NU trebuie sa arate rezolvarea unui conflict inghetat – Thrinval, august, 2008
Am plecat din Thrinval, lasand in urma un oras in care sperantele oamenilor renasteau chiar de sub senilele acelor tancuri. Am schimbat cinci autobuze, prin toata jumatatea estica a Europei si am ajuns la Tiraspol – frumosul meu oras gingas, pe care in urma cu o luna il lasasem buimac, adunandu-se cu greu de sub urgia Nistrului, ce inecase florile din parc, ajungand pana la soclul statuii lui Suvorov.
- Author: Mihaela Onofrei
- Published: Sep 14th, 2008
- Category: Jurnal de Caucaz
- Comments: 5
Thrinval – primele ispravi: am arestat un ofiter de informatii si am pus pe fuga un capitan al armatei ruse

Dupa ce am trecut de doua posturi de control gruzine, la o oarecare distanta urmeaza un post rusesc. Am trecut si de acesta, in modul descries ma inainte: eu, cu mainile frumos adunate in poala si ochii in jos, raman asezata pe locul meu. Soferul da documentele la control, deschide portbagajul, il inchide la loc, se urca la volan si pornim mai departe. Chiar cand invarte cheia in contact, ridic rapid ochii, sa-i vad pe militarii rusi. Asa cum ma asteptam, sunt foarte tineri. Dupa trasaturi, par uzbeci.







