Se pare ca moldovenii au o problema cu presedintele, in sensul ca nu reusesc sa-l aleaga. S-a intamplat in aprilie, se intampla si acum. Incapacitatea de a alege presedintele, duce la dizolvarea Parlamentului si la noi alegeri. In timp ce in dreapta Nistrului, instabilitatea politica majora impinge societatea intr-o saracie din ce in ce mai mare, pe malul stang al raului, viata isi urmeaza un curs cat de cat normal. In stanga Nistrrului sunt o multime de analisti care se uita cu atentie la ce se intampla la est de ei si dupa aia isi spun parerea. De la vest de malul stang al Nistrului se vede insa numai faptul ca, daca instabilitatea politica de la Chisinau va continua, in legatura cu rezolvarea conflictului de la Nistru putem lua in considerare si varianta aparitiei unui nou stat pe harta lumii. Iata cum caracterizau, in primavara, Serghei Shirokov si Vladimir Yastrebceak, doi oficiali de la Tiraspol situatia de pe malul drept – cu precizarea ca afirmatiile lor sunt perfect valabile si acum.

 analist Tiraspol [1:05m]: Play Now | Play in Popup | Download

 Ministrul de externe - Tiraspol [0:29m]: Play Now | Play in Popup | Download

Tags: Chisinau, Nistru, Parlamentul moldovean, Reporter Special, Serghei Shirokov, Tiraspol, Transnistria, Vladimir Yastrebceak

Un interviu realizat in primavara cu analistul Serghei Shirokov am avut timp sa-l traduc abia acum. Materialul in limba rusa a fost deja postat, cateva luni in urma, impreuna cu un rezumatt in romana al discutiei. Puteti vedea subiectul aici. Atunci un cititor mi-a reprosat ca nu postez si traducerile si, pe masura ce am avut posibilitatea, am tradus si postez si materialele pe care le-am urcat doar in limba rusa. Asadar, mai jos – traducerea interviului realizat cu Serghei Shirokov imediat dupa evenimentele din aprilie, cu precizarea ca tot ce mi-a spus atunci analistul ramane in continuare dde actualitate

“Republica Moldova nu si-a definit obiectivele strategice si directiile de dezvoltare”

Serghei Şirokov, aveţi o explicaţie pentru ceea ce s-a întâmplat la Chişinău? Vă rog să nu-mi spuneţi că ar fi trebuit să ne aşteptăm la asta, pentru că nimeni nu s-a aşteptat la o astfel de evoluţie.

Ştiţi, eu voi vorbi din punctul de vedere al Transnistriei. De la început, ceea ce s-a întâmplat la Chişinău, însuşi procesul electoral, apoi situaţia de după alegeri – noi la acestea ne raportăm în mod exclusiv ca fiind o problemă internă a Republicii Moldova. Motivele care au provocat aceste evenimente, de pe 7 aprilie, desigur că pot fi puse în discuţie, dar noi pentru noi este clar următorul lucru: acţiunile opoziţiei, pogromurile, actele de vandalism, acţiunile puterii, toate aceste fenomene negative, sunt un anumit rezultat firesc al dezvoltării Republicii Moldova, în ultimii 19 ani. Iată de ce: atât statul, cât şi politicienii din R. Moldova, până în momentul de faţă nu şi-au definit obiectivele strategice şi direcţiile de dezvoltare: cine sunt cetăţenii R. Moldova, în ce limbă vorbesc, ce fel de stat construiesc, ce fel de istorie studiază. Oamenii, societatea moldovenească, până în momentul de faţă, se află în cursul discuţiei între concepţia de românism, adică între partizanii ideii că sunt mai apropiaţi de România şi partizanii moldovenismului, partizanii ideii că moldovenii şi R. Moldova sunt o naţiune separată, un popor separat, cu propria istorie şi propriul curs de dezvoltare. Faptul că nu s-a acordat atenţie acestei probleme, care este în acelaşi timp o problemă de cultură politică şi o problemă de democraţie, între putere şi opoziţie, a provocat acele consecinţe negative care, din păcate, începând cu 9 aprilie, au putut fi observate de toată lumea.

Ce curs va urma procesul de negociere pentru rezolvarea conflictului de la Nistru după aceste evenimente?

Cred că să aşteptăm o activizare, manifestarea unei dinamici, a unui impuls în procesul de negociere între Moldova şi Transnistria, să aşteptăm aceasta nu este cazul. Iată de ce: deocamdată, procesele politice din Republica Moldova încă nu s-au stabilizat. Atunci când se vor stabiliza, este nevoie de o anumită vreme, de o perioada obiectivă pentru a se construi noua configuraţie a puterii de la Chişinău. Cred că în cazul de faţă, şi opoziţia şi puterea în exerciţiu vor trebui să gasească anumite puncte comune. De ce? Pentru că susţinerea populară, susţinerea alegătorilor relativ la opoziţia liberală şi susţinerea care s-a păstrat pentru Partidul Comunist din Moldova demonstrază că Moldova se află într-o etapă de tranziţie – în etapa schimbării elitei politice, în etapa schimbului de generaţii. Ceea ce am putea numi schimbare abruptă, ca rezultat al demonstraţiilor, şi al falsificării alegerilor provoacă destabilizarea construcţiei statale. De aceea, desigur, cred eu, elita politică din Moldova trebuie să facă treptat trecerea spre modalităţi de exprimare mai puţin dure, către o etapă de tranziţie. Să sperăm că actualul curs se va menţine. În cazul de faţă, problemele politicii interne şi să nu uităm şi de problemele economice ale R. Moldova, necesită concentrarea conducerii în interior. Din acest motiv, desigur că în procesul de negociere nu vor surveni activizări notabile. Pe de altă parte, nici un fel de concepţii noi, nici din partea puterii comuniste, nici din partea opozitiei liberale, relativ la Transnistria şi la procesul de negociere nu au fost exprimate. Discuţia se rezumă la formatul 5+2, la legea pe care Moldova a adoptat-o în 2005, cu privire la statul Transnistriei şi la referendumul din Transnistria, deci nici un fel de puncte comune, nici un fel de abordări noi nu au apărut. De aceea, este evident că mediatorii şi observatorii vor susţine o dinamică oarecare a negocierilor până ce puterea din Moldova se instalează şi se stabilizează. Eu cred că, deocamdată, cea mai indicată direcţie în procesul de negocieri rămâne cea a măsurilor de încredere. Pentru că încrederea între Chişinău şi Tiraspol se află undeva foarte jos – la nivelul anului 1992. Aceasta este o tendinţă foarte periculoasă şi este nevoie mai întâi să instaurăm climatul de încredere şi să încercăm să rezolvăm acele probleme economice şi sociale, care pot fi rezolvate în cadrul dialogului între Chişinău şi Tiraspol şi care pot favoriza dezvoltarea socială şi economică a Transnistriei şi Moldovei, în condiţiile crizei economice.

“Pauza in negocierea conflictului de la Nistru va dura atat cat este necesar pentru reconfigurarea puterii de la Chisinau”

S-a vorbit foarte mult despre aceste măsuri de încredere între cele două maluri ale Nistrului. Care ar trebui să fie acestea?

Există un întreg mecanism, un grup de lucru comun, format din experţi din Chişinău şi Tiraspol, care lucrează în câteva direcţii: impozite, transport, cooperare economică, toate aceste puncte, legate de problemele comune, pe care le putem rezolva prin acţiuni comune. Ecologia: noi avem un singur râu Nistru – el pe noi ne uneşte; avem calea ferata şi coridorul de transport, a căror exploatare ar fi avantajoasă, atât pentru Chişinău, cât şi pentru Tiraspol. Este această practică a paşilor mici, care sunt utili ambelor părţi şi care nu sunt politizate, dar care pot aduce avantaje reale. Când părţile colaborează, au avantaje şi văd rezultate reale ale acestei colaborări, desigur că se îmbunătăţeşte şi nivelul de încredere. Dar, nu trebuie să uităm că factorul politic este aici hotărâtor. Şi, până în momentul de faţă, în cursul activităţii în cadrul grupului de experţi, vedem că discuţiile cu privire la statusul politic încă nu sunt clarificate. Aici factorul voinţă politică, responsabilitate politică rămâne dominant, din păcate, şi acest proces fragil de relaţionare poate fi compromis din motive politice.

Aţi vorbit despre o perioadă lungă până la reactivizarea procesului de negocieri. Puteţi să faceţi precizări suplimentare – despre ce perioadă ar putea fi vorba: ani, luni, cât?

Pauza va dura atât cât este necesar pentru reconfigurarea puterii de la Chişinău. Dacă, de exemplu, se confirmă rezultatele alegerilor, aşa cum s-au făcut deja publice, dacă opoziţia este de acord cu aceste rezultate, dacă în Moldova decurge normal procesul de alegere a şefului statului, preşedintelui Parlamentului şi primului ministru, atunci pauza ar putea dura numai două – trei luni. În acest caz, probabil că la mijlocul verii – începututul toamnei e posibil să reînceapă procesul de negociere. Dacă, însă situaţia se dezvoltă după un alt scenariu, dacă Moldova merge pe calea alegerilor anticipate, atunci această pauză se va întinde pe o perioadă mai lungă, şi, în acest caz, negocierile ar putea fi reluate aproape de sfârşitul anului. După rezolvarea chestiunii puterii la Chişinău s-ar putea relua procesul de negociere. Până când Chişinăul nu-şi defineşte un centru clar de putere, până când mediatorii, observatorii şi Tiraspolul nu văd o figură responsabilă cu care să discute, negocierile nu au sens.

“Creativitatea in materie de masuri dure impotriva Transnistriei a fost deja epuizata de dl. Voronin”

S-au exprimat temeri în legatură cu o posibilă abordare dură a părţii moldovene în ce priveşte rezolvarea conflictului de la Nistru. S-a vorbit despre asta mai ales după evenimentele de la Chişinău. Consideraţi că o astfel de abordare dură este posibilă?

Nu cred că este posibil să vorbim despre o înrăutăţire a abordărilor, în condiţiile unui transfer de putere la Chişinău, dinspre comunişti, către liberal – democraţi. Iată de ce. În primul rand, regimul comunist în exerciţiu a folosit, împotriva Transnistiriei, practic toate metodele de presiune pe care le-a putut ordona. Eu nu cred că opoziţia liberală poate concepe măsuri mai dure decât a conceput dl. Voronin. Ultima măsură dură, care încă nu a fost încercată şi care sper şi cred că nu va fi folosită este numai o provocare armată şi un conflict armat. Dar pentru asta este forţa de menţinere a păcii, pentru asta sunt mediatorii şi garanţii – şi Rusia, şi Uniunea Europeană; desigur că nimeni nu va permite o altă baie de sânge la Nistru. Creativitatea în materie de măsuri dure împotriva Transnistriei s-a terminat deja, iar noua putere, presupunând că ar interveni o schimbare şi la putere ar veni coaliţia liberală, ar putea aduce o cu totul altă realitate, ar putea crea alte condiţii şi va fi obligată să adopte întrucâtva altă poziţie – cea care este scris în programele electoarele, care, oricum, acordă foarte puţină atenţie Transnistriei – în orice caz, dacă privim programele partidelor, acolo este o suma de fraze standard şi şabolane; nimic concret, nici un fel de puncte clare, în afară de cuvintele reintegrare, democratizare. Aceste sunt cuvinte în care nu este prezent un conţinut. Munca adevarată, practica vin dintr-o nouă înţelegere a eficienţei şi din pasi către noi metode.

Ar putea Transnistria să-şi asigure independenţa? Am în vedere: componentele economică şi de securitate.

În ceea ce priveşte chestiunea securităţii, noi trebuie, desigur, să asigurăm resurse, dar principala resurse de securitate este operaţiunea de menţinere a păcii a Federaţiei Ruse şi înţelegerea situaţiei de către actorii internaţionali – anume că nici un fel de soluţie de forţă, armată nu este acceptabilă.

Nu, eu ma refer la altceva: dacă, de exemplu, mâine se ia o decizie şi Transnistria devine un stat independent, recunoscut, aţi putea să vă asiguraţi ca puteti sustine aceasta independenta? Aveti suficiente resurse pentru a vă asiura securitatea – aveţi, de pildă, o graniţă foarte lungă… Trebuie sa fiţi cumva capabili să o apăraţi..

Vedeţi, Transnistria, nici după dimensiunile ei teritoriale, nici după scara ei nu este centrul unor acţiuni agresive în raport cu vecinii, Aceasta în primul rând. În al doilea rând, ca să clarific, într-o astfel de situaţie eu văd dezvoltarea evenimentelor de maniera următoare: în acest caz, înţelegerea independenţei în lumea noastră globalizată este relativă; nu există stat independent la modul absolut, economia a demonstrat că noi toţi suntem legaţi din punct de vedere economic, din punct de vedere politic – diferite state şi diferite regiuni. Transnistria nu este o excepţie. Trebuie să precizăm chiar că Transnistria a fost afectată de criza economică mondială mai devreme decât Moldova. Aceasta demonstrează că Transnistria este mai integrată în sistemul mondial de întreprinderi decât R. Moldova. În acest caz, pentru Transnistria este desigur avantajos ca interesele noastre economice să fie conectate cu Uniunea Europeana şi cu Federaţia Rusă. Tradiţia noastră culturală şi istorică, civilizaţia noastră sunt conectate şi cu Ucraina, şi cu Rusia şi, aici, Transnistria se află în situaţia în care relaţia cu Federaţia Rusă şi cu Uniunea Europeană şi consensul Uniunii Europene cu Rusia reprezintă formula-cheie a unei posibile independenţe a Transnistriei.

“Transnistria are dreptul la autonomie culturala si spirituala”

În discursul susţinut în faţa Parlamentului, preşedintele Băsescu a vorbit despre „pericolul pe care îl reprezintă conflictele înghetaţe, şi mai ales conflictul transnistrean”. Este real acest pericol şi, dacă da, în ce constă el?

Eu cred că pericolul, în sensul posibilităţii de a izbucni un conflict, pericolul pentru vecini, pericolul pentru securitatea şi sănătatea cetăţenilor nu există. Pericolul este legat de instabilitatea politică şi de incertitudinile privind viitorul acestei regiuni. Şi Moldova, şi Transnistria, din cauza conflictului, pierd vremea pentru dezvoltarea propriilor societăţi, pierd vremea în ce priveşte instaurarea bunăstării propriilor cetăţeni. Acesta este problema – un vecin sărac este un pericol pentru el şi este un pericol şi pentru Ucraina, şi Rusia. Un stat stabil, un vecin stabil şi bogat este cel mai bun vecin – şi o regiune stabilă, în care nu sunt conflicte, care se dezvoltă într-un sens clar, predictibil este cea mai avantajoasă construcţie pentru orice stat, în acest caz – şi pentru România.

Care va fi viitorul regiunii, după părerea Dvs.?

Aceasta este cea mai dificilă întrebare, pentru că mie mi se pare că ne aflăm la intersecţia, sau măcar am intrat, pentru o perioadă în zona unor mişcări tectonice. Lumea se schimbă – lumea înconjurătoare, nu numai regiunea noastră – şi Europa, şi continentul american, şi Rusia. De aceea, eu cred că ne aşteaptă mari schimbări, ele se vor referi şi la apariţia unor noi jocuri, economice şi politice, posibila rezolvare a problemelor geopolitice difcile. Eu nu cred că vom rămâne în afara acestor procese, regiunea noastră se află în zona Mării Negre, un factor-cheie – în cazul de faţă datorită nerezolvării conlictului, cât şi datorită avantajelor poziţiei geografice, desigur că atenţie i se va acorda, dar foarte mult va deâpinde de felul în care actorii globali ajung la o înţelegere comună, la un numitor comun, de situaţia din Moldova şi Transnistria, de politica internă, de situaţia economică şi de felul în care acestea vor evolua, de cat de stabilă şi predictibilă va fi această situaţie, de felul în care actorii regionali – România, Ucraina –se vor raporta la problematica rezolvării conflictului, la intersecţia tuturor acestor interese, tuturor acestor probleme, se va defini viitorul regiunii. Cel mai important este că, totuşi, prin rezolvarea acestui conflict atenţia dominantă trebuie să fie acordată intereselor cetăţenilor, intereselor omului simplu, care este preocupat în primul rând de bunăstarea sa şi a familiei sale, de interesul societăţii, care are dreptul de a-şi exprima punctul de vedere, de a-şi dezvolta identitatea, de a-şi dezvota propria autonomie culturală şi spirituală.< >< ><–>

Tags: centrul Mediator, Nistru, partidele liberale, Republica Moldova, Serghei Shirokov, Tiraspol, Transnistria

Pe Roman Konoplev l-am descoperit, la Tiraspol, candva, dupa evenimentele violente de la Chisinau. Si eu, care crezusem ca, odata cu Dima Soin, Evgheni Sevciuk, Aleksandru Caraman si Grigori Maracuta s-a terminat sirul transnistrenilor interesentai – al celor carora merita sa le iei interviu. Mai tarziu aveam sa-l cunosc pe Serghei Sirokov, politolog de la centrul Mediator, specializat in relatii internationale, pe ministrul de externe de aici, Vladimir Yastrebceak, un diplomat care pentru prima data m-a facut sa-mi doresc sa se rezolve naibii odata conflictul de la Nistru, astfel incat calitatile profesionale ale acestui om sa fie vazute si recunoscute de cat mai multa lume, si pe Vasilii Kaliko, insarcinatul pentru drepturile omului, un om bland, barbos si cu o incredere nestramutata in cunostintele mele de limba rusa, astfel incat imi spune bancuri, imi povesteste anecdote si foloseste expresii pe care dupa aia trebuie sa le caut in dictionar (dar la fel a facut si Oazu Nantoi din Chisinau, atunci cand i-am cerut sa facem un interviu in limba rusa – am cautat pe Google sa vad ce e cu “delirul calului cenusiu”, ca nici unul dintre prietenii mei nu auzise de asa ceva).

Bun (adica nu prea), eu eram la Tiraspol, iar la Chisinau organele de ordine se indeletniceau cu tabacirea manifestantilor din 7-9 aprilie si cu ascunderea cadavrelor celor care, intamplator, mureau in urma batailor. Asa ceva se intamplase mai demult si in Romania, la Revolutie, si pe 13 – 15 iunie 1990. Ma inchisesem in casa si plangeam. Cu Soin ma certasem, de furie pentru cele intamplate, desi el nu avea nici o vina si atunci am hotarat ca e mai bine sa nu mai vad pe nimeni. Ceva totusi trebuia sa lucrez, asa ca i-am trimis lui Roman un mail cu intrebari. El mi-a raspuns invitandu-ma acasa, unde am cunoscut-o pe sotia lui, Dina, si unde am facut unul dintre interviurile-reper ale carierei mele (poate la fel de bun ca si cel pe care i l-am luat, candva, regretatei Zoe Dumitrescu Busulenga si pe care, cei interesati, il pot citi aici). Am prelucrat fila audio si am urcat-o pe blog direct in rusa. O puteti asculta aici. Ceva mai tarziu, am terminat si traducerea interviului, pe care o puteti citi mai jos.

Foto: www.tiras.ru

-  Roman Evghenievici, este primul nostru interviu, sper ca vor mai fi si altele, chiar multe. Ddeocamdata, acesta este primul, asa ca am sa va rog sa-l descrieti pe Roman Konoplev. Cine este el?

-  Roman Konoplev? In primul rand, desigur, sunt rus. In al doilea rand sunt transnistriean. In al treilea rand, sunt crestin. Pe langa asta, sunt jurnalist, un pic scriitor, un pic muzicant… Va rog…

-  Dar casatorit? (Noi sedeam pe canapea, iar Dina se asezase in fata noastra, pe un scaun, fiind pur si simplu frumoasa si contempla cum tocmai incepusem sa-i torturez sotul cu intrebarile mele si cu microfonul, despre care ulterior, Roman a scris pe blog ca era urias: “A venit o jurnalista din Romania si mi-a luat 45 de minute interviu in rusa. Avea un microfon urias”).

-  Da, fara discutie, sunt familist, imi iubesc sotia, imi iubesc patria si iubesc pamantul pe care traiesc…

- De ce cartea Dvs., Evanghelia Extremismului, a fost interzisa in Rusia?

- Partidul in care am activat la sfarsitul anilor ’90, Partidul National – Bolsevic, a fost interzis. A aparut un conflict in interiorul acestui partid, care a generat anumite evenimente, schimbarea cursului, apoi s-au luptate de cateva ori grupuri politice din interiorul organizatiei, eu am facut parte din unul dintre aceste grupuri, grupul meu a pierdut, a castigat o grupare ceva mai radicala, iar dupa asta puterea a interzis organizatia. Dat fiind ca in carte figura organizatia si erau multe lucruri care erau prezentate altfel decat se vedeau ele la nivel de oficiali regionali, directori de ziare, militieni regionali, acolo in provincie – din aceste motive cartea… nu a mai ajuns in reteaua de comercializare. Cam asa…

“Extremismul – ca un obiect al artei”

Foto: Roman Konoplev

-  Care este ideea de baza a acestei carti si de ce se numeste Evanghelia extremismului? Va considerati extremist?

Read the rest of this entry »

 Insula Comorii - Rusa: Play Now | Play in Popup | Download

 Insula Comorii - Romana: Play Now | Play in Popup | Download

Tags: alegeri democratie, Aleksandru Caraman, Chisinau, conflict inghetat, Dmitrii Soin, drepturile omului, Evghenii Sevciuk, Grigorii Maracuta, Nistru, Oazu Nantoi, Reporter Special, Republica Moldova, Roman Konoplev, Serghei Shirokov, Tiraspol, Transnistria, Vasilii Kalko, violente de masa

Foto:www.peoples.ru

Serghei Prihodiko, asistentul presedintelui Federatiei Ruse pentru probleme de politica externa, este un specialist ale carui opinii sunt intotdeauna de luat in serios. Biografia domniei lui este relevanta, iar aprecierile la adresa activitatii sale – unanime. Recent, dl. Prihodiko a acuzat Romania de implicare in evenimentele de la Chisinau, intr-o declaratie care parca ar fi fost calc dupa afirmatiile presedintelui Republicii Moldova. Mai exact, dl. Prihodiko a afirmat ca “Europa a privit in alta parte, in timp ce la Chisinau actionau agentii speciali ai Romaniei”.

Inainte de a comenta aceste declaratii, sa vedem cine este dl. Prihodiko. Potrivit biografiei publicate pe Internet, Serghei Eduardovici Prihodiko a fostnumit in postul pe care il ocupa in prezent, in martie 2004. Lucreaza la administratia prezidentiala din 1997. Este diplomat, are 52 de ani si a terminat Facultatea de relatii economice internationale. In timpul studiilor, a facut un stagiul la Inalta Scoala de Stiinte Economice din Praga, iar dupa absolvire a lucrat in cadrul ambasadei URSS in Cehoslovacia, cu o scurta intrerupere, intre anii 1985 – 1987, cand a fost transferat in Centrala. Dupa caderea Cortinei de Fier, Prihodiko a continuat sa activeze ca diplomat, in Cehia si Slovacia, iar mai apoi a fost din nou transferat in Ministerul de Externe al Federatiei Ruse, unde a fost mai intai seful departamentului care se ocupa de Tarile Baltice, pentru ca apoi sa devina loctiilorul directorului Departamentului Europa. “Potrivit unor date, Prihodiko a fost cadru de informatii, care si-a folosit drept acoperire statutul diplomatic“, noteaza site-ul rusesc “Liudi” (www.peoples.ru).

Serghei Prihodiko si-a inceput cariera la Kremlin, ca apropiat al unor inalti demnitari, in perioada mandatului Eltin, dar, incepand cu anul 2.000, s-a dovenit la fel de util si noului presedinte, Vladimir Putin, de asemenea, fost ofiter de informatii. Prihodiko s-a ocupat de pregatirea buletinelor de analiza privind problematica externa, iar noul presedinte a considerat ca aceste materialesunt chiar mai bune decat cele de la Ministerul de Externe. De asemenea, consilierul a sustinut, inaintea unor evenimente internationale importante, o serie de briefinguri pregatitoare cu jurnalistii apropiati Administratiei Prezidentiale. Serghei Prihodiko lucreaza, impreuna cu Dmitrii Kozak, la pregatirea Forumului Cooperarii Economice Asia – Oceanul Pacific. Mass-media din Federatia Rusa il considera unul dintre cei mai influenti oficiali ai Kremlinului. “Potrivit anumitor analisti, in sfera competentelor dlui Prihodiko s-ar afla si chestiunea implementarii programelor de inarmare rusesti in strainatate”, mai scrie site-ul “Liudi“. De altfel, dl. Prihodiko este secretarul Comisiei pentru cooperare tehnico-militara cu alte tari. Serghei Prihodiko este casatorit si are doua fiice.

Asadar, acesta este portretul oficialului care acuza Romania de implicare in evenimentele de la Chisinau. Kremlinul a tacut multa vreme, sau a facut declaratii prudente pe tema evenimentelor de dupa alegerile din Republica Moldova. Si atunci, de ce tocmai acum au rasunat aceste invinuiri?

Analistii au pareri diferite.

Oazu Nantoi: “Delirul calului cenusiu”

Foto: www.ong.md

“Eu vad in declaratia dlui Prihodiko dovada ca evenimentele de la Chisinau nu s-au produs fara participarea directa sau indirecta a Rusiei. Pentru ca un stat respectabil, cum este Rusia, nu face afirmatii fara o baza solida”. Oazu Nantoi, politolog din Chisinau si-a inceput evaluarea cu aceastsa gluma, dar a trecut rapid la abordarea serioasa a aspectelor delicate ale chestiunii: “Nimeni nu a vazut nimic, nimeni nu a dovedit nimic – sunt doar afirmatiile nefundamentate ale dlui Voronin la adresa Romaniei, preluate de Federatiei Ruse, care l-a presat pe Voronin la concesii in problema Transnistriei, la intalnirea din 17 martie, cu Dmitrii Medvedev, in conditiile in care Rusia sustine in mod deschis regimul anticonstitutional din Transnistria si prezenta ilegala a trupelor rusesti pe teritoriul Republicii Moldova”.

Referitor la potentialul invinuirilor la adresa Romaniei, de a tensiona relatiile interetnice, in conditiile in care in regiune se manifesta atat sentimente anti-romane, cat si rusofobie, Oazu Nantoi crede ca: “propaganda locala, care se afla sub controlul Partidului Comunist, aflat la putere si mass-media din Transnistria joaca in mod traditional pe cartea alimentarii isteriei anti-romanesti in scopuri politice. In ceea ce priveste malul drept (al Nistrului – n.n.), populatia este atat de satula de toata aceasta demagogie, incat deja nu mai reactioneaza la astfel de provocari. Altceva este ca evenimentele din 7 aprilie au speriat in asemenea masura populatia de perspectiva unor alegeri anticipate, incat Partidul Comunist poate doar sa se intareasca”.

Politologul din Chisinau a numit acuzatiile la adresa Romaniei “delirul calului cenusiu” – utilizand un idiom rusesc a carui semnificatie este “ceva fara nici o noima”. “Oamenii fug din tara, de saracie, de ccoruptie, de abuzuri, oamenii cauta cetatenia romaneasca pentru a scapa din cusca moldoveneasca. Pur si simplu, ca orice regim autoritar, Vladimir Voronin cauta dusmani in interior si in exterior. In rolul de dusman interior a fost desemnata opozitia, iar in rolul de dusman exteror, a fost desemnata Romania”, a mai spus politologul.

Despre posibilitatea unei intelegeri privind rezolvarea conflictului de la Nistru prin federalizarea Moldovei, asa cum prevedea Memorandumul Kozak, Oazu Nantoi a spus ca “acesta este  punctul de vedere rusesc”, si ca Planul Kozak presupune formarea unui pseudo-stat, din trei bucatele (Gagauzia, Transnistria si restul Moldovei), fara nici o legatura una cu alta, care pot fi usor manipulate din afara”.

“In presa ruseasca, Voronin a afirmat ca pentru rezolvarea problemei transnistrene este nevoie de schimbarea Constitutiei. In acest fel, Voronin se cotrazice, pentru ca mai inainte a declarat ca rezolvarea trebuie sa se bazeze pe legea adoptata in 2005 (privind autonomia Transnistriei – n.n.)”, a atras atentia politologul, care a mai precizat ca o decizie de schimbare a Constitutiei ar insemna tradarea intereselor nationale ale Republicii Moldova.

Imagini din timpul evenimentelor de la Chisinau

Dupa parerea specialistului, evenimentele din 7 aprilie au fost generate de politica agresiva a Partidului Comunist. “Nu a organizat nimeni nici un fel de lovitura de stat, ori provocare. Cine vorbeste despre lovitura de stat, isi demonstreaza fie incompetenta, fie demagogia. Cititi in Internet cum se organizeaza o lovitura de stat, si veti vedea ca nu se face asa cum a fost pe 7 aprilie”, a adaugat Nantoi.

Expertul a facut si o evaluare a consecintelor tensionarii relatiilor dintre Republica Moldova si Romania: “Vladimir Voronin a coborat o Cortina de Fier pe Prut. In momentul de fata, cetatenii romani nu pot primi viza. Nu exista o procedura normala pentru a calatori in Republica Moldova. Firme mari, care au intrat mai intai in Romania si apoi au deschis filiale in Republica Moldova, acum isi inchid aceste filiale. Cresterea somajului, criza economica, toate acestea sunt rezultatul politicii duse de comunisti in ultimii opt ani si al demagogiei absolut agresive pe care a promovat-o Voronin dupa 5 aprilie”.

Oleg Cristal: “Serviciile speciale ruse lucreaza bine, atat in Moldova, cat si in Romania”

Foto: oleg-cristal.blogspot.com

“Relatiile romano-ruse sunt traditional proaste cel putin de doua secole (…) Sa vedem daca Moscova va prezenta si dovezi in sustinerea acestor acuzatii, luand in calcul ca serviciile speciale ruse lucreaza bine, atat in Moldova, cat si in Romania”. Aceasta este explicatia politologului Oleg Cristal, din Chisinau, pentru acuzatiile lansate impotriva Romaniei, de consilierul Kremlinului. Specialistul vede afirmatiile oficialului rus, ca pe o modalitate de a distrage atentia Bruxelles-ului de la alte subiecte importante aflate pe agenda Rusia – Uniunea Europeana. Acestea ar fi, in opinia lui Cristal: “respectarea drepturilor omului in Federatia Rusa, ori incercarea Moscovei de a schimba carta energetica europeana cu un alt document”, precum si reglementarea problemei transnistrene. “Este un joc de manipulare pe marginea subiectului care tine de integritatea si suveranitatea Republicii Moldova”, a mai spus politologul.

Aceeasi intrebare privind consecintele acuzatiilor la adresa Romaniei asupra “temperaturii interetnice in regiune i-am adresat-o si lui Oleg Cristal. Politologul nu crede ca declaratiile oficialului de la Kremlin vor avea un impact semnificativ in aceasta directie, dar atrage atentia asupra unei alte categorii de riscuri: “Societatea moldoveneasca este radicalizata de clasa politica interna si mai putin de factorii externi. Anume, actorii politici interni speculeaza pe sentimentele nationale ale cetatenilor din Republica Moldova, declaratii care sunt preluate masiv de catre presa din Republica Moldova”.

Si din nou despre acuzatiile aduse Romaniei: “Cu siguranta, orice acuzatie de acest fel trebuie sa fie bine probata si argumentata, deoarce, in sens contrar, inseamna doar a turna gaz pe foc in relatiile si asa tensionate dintre (…) parti. Trebuie sa luam in calcul si faptul ca serviciile speciale opereaza exclusiv cu probe si mai putin cu declaratii sau cu momente ce tin de simpla arborare a unui drapel al tarii straine pe o institutie de stat. (…) Declaratii de acest fel trebuie neaparat probate”.

In ceea ce priveste gradul de implicare al serviciilor speciale moldovenesti in evenimentele de la Chisinau, politologul arata ca e nevoie de o comisie care cerceteze toate aceste elemente. “Doar in baza unor concluzii bine intemeiate putem sa judecam despre adevaratii faptasi ai celor intamplate. Altfel, ar trebui sa evitam speculatii despre implicarea anumitor forte sau altora in aceste actiuni violente. Aceste afirmatii nu sunt altceva decat o declaratie neacoperita si nimic altceva”.

Serghei Shirokov: “Pozitia Romaniei in raport cu evenimentele de la Chisinau a fost suficient de echilibrata”

Pentru politologul Serghei Shirokov de la centrul “Mediator”, din Tiraspol, presedintele roman Traian Basescu este mult mai vizibil decat afirmatiile consilierului de la Kremlin. In acelasi timp, spune Shirokov (un specialist de pe malul stang al Nistrului), pozitia Romaniei in raport cu evenimentele de la Chisinau a fost echilibrata: “Cu privire la evenimentele din 7 aprilie nici pana acum nu exista o evaluare unitara, nici in interiorul societatii moldovenesti si nici in ce priveste partenerii internationali ai acesteia. (…) Factorul romanesc a jucat un rol semnificativ in ce priveste invinuirile puterii in exercitiu si in raport cu opozitia. In acelasi timp, pozitia Romaniei a fost suficient de calculata, in ciuda faptului ca simbolica statului roman a fost folosita de protestatarii care chemau la unire cu Romania”.

Referindu-se la evolutii de data mai recenta, Shirokov a aratat ca declaratia presedintelui Basescu, potrivit careia el refuza sa semneze tratatul de frontiera (cu Republica Modova – n.n.), pentru ca ar consfinti asa-numitul pact Ribentropp – Molotov, este de natura sa starneasca ingrijorari si sa atraga atentia asupra acestei probleme. Atunci cand a enumerat motivele pe care se bazeaza abordarea liderului de la Bucuresti, specialistul a vorbit despre “o anumita paradigma a politicii externe a Romaniei in raport cu aceasta regiune”, cat si despre “apropierea alegerilor prezidentiale, in contextul carora presedintele Basescu doreste sa faca declaratii spectaculoase”.

In ceea ce priveste acuzatiile aduse Romaniei, expertul s-a raportat la contextul in care au venit declaratiile oficialului de la Kremlin: “Rusia si Uniunea Europeana merg, in ultimii ani, pe ceea ce se poate numi <curs de intalnire>. Sunt foarte multe elemente valoroase, reciproc avantajoase in aceasta cooperare. Pe de alta parte, in ultima vreme, intre aceste doua mari constructe, a aparut problema delimitarii granitei, a zonelor de interes si sferelor de influenta”, iar aceasta disputa este de natura sa tensioneze relatia dintre Moscova si Bruxelles. “Din acest motiv, atentia asupra Romaniei, a Moldovei, a Transnistriei, problema granitei – unde va fi granita Uniunii Europene – pe Prut, pe Nistru sau mai departe, in Est va continua sa se afle in atentia tuturor partenerilor internationali”, a mai spus Shirokov.

Imagini din Tiraspol, centrul administrativ-teritorial al Transnistriei

In ceea ce priveste impactul acestor declaratii spectaculoase, venite din ambele directii, asupra relatiilor interetnice in Republica Moldova, Shirokov, crede ca problema este in alta parte: “evenimentele din 7 aprilie nu pot fi privite din unghiul conflictului interetnic. Divergentele au aparut in primul rand in interiorul societatii moldovenesti, vizavi de problema identitatii. Aceasta este cea mai importanta, cea mai dificila problema. De rezolvarea ei depinde, desigur, chestiunea relatiilor interetnice (…) dar cea mai importanta este alegerea societatii moldovenesti, a oamenilor, care se considera fie moldoveni, fie romani”.

Altfel, nimic nou la Nistru – nu au aparut alte propuneri privind rezolvarea chestiunii transnistrene: “Este nevoie ca relatiile dintre Federatia Rusa si Uniunea Europeana si interactiunea in regiunea noastra sa fie discutate. In ceea ce priveste propuneri concrete noi, referitor la regiunea noastra nu sunt. Moscova cheama la dialog, pe baza identificarii unui compromis intre Chisinau si Tiraspol si a implicarii active a celorlalti parteneri la procesul de negociere: Federatia Rusa, OSCE, Ucraina, Uniunea Europeana si SUA. De altfel, nu pot fi nici un fel de propuneri noi, pana la momentul formarii finale a mecanismelor si institutiilor puterii in Republica Moldova. In aceasta perioada trebuie doar ca expertii si diplomatii sa se gandeasca serios si constructiv la noi modalitati si la noi mecanisme. (…) Deocamdata, accente noi nu sunt – problema se pune din perspectiva pastrarii status quo-ului si pastrarii statalitatii Republicii Moldova”, a incheiat Serghei Shirokov.

Maxim Miscenko: “Vioara intai in provocarea evenimentelor de la Chisinau au fost americanii”

Foto: www.gpclub.ru

La randul sau, Maxim Miscenko, deputat in Duma de Stat a Federatiei Ruse, din partea partidului Edinaaya Rosssia a formulat cateva comentarii pe aceasta tema:

“Cea mai mare parte a cetatenilor Romaniei se raporteaza in mod sincer la ceea ce s-a intamplat la Chsinau, pentru ca este vorba de un stat vecin. Dar in Romania sunt si radicali care au pus gaz pe foc. Asemenea oameni sunt, ei au actionat si cand a fost conflictul transnistrean; asemenea oameni sunt peste tot, in orice tara, chiar si in Rusia exista persoane agresive, radicale, care in vremuri de instabilitate ies la suprafata (…) Sunt sigur ca vioara intai in aceste evenimente au fost nu romanii, ci Statele Unite ale Americii. Un fost coleg de grupa este din Chisinau, are afaceri acolo si m-a contactat pe site-ul “Odnoclasnikii”, si mi-a povestit cate ceva din ce a vazut atunci. Au fost si romani, dar nu asa multi cum se spune, iar sa spui ca e vinovata Romania, sigur ca nu e corect. Evenimentele au fost dirijate prin aceleasi tehnologii ca si Revolutia Oranj, din Ucraina, ori ca si cea din Gruzia – sunt acesti activisti pentru drepturile omului, din Belarus, din Ucraina, care primesc sustinere de la fondurile americane si, la randul lor, sustin politica externa americana; este spiritul teoriei lui Brzezinski, pe care el o expune in lucrarea sa <Marea tabla de sah>”.

Politicianul rus a atras atentia cu privire la riscurile aplicarii unor asemenea tehnologii: “Astazi, ca rezultat al punerii in practica a acelui scenariu, avem, intre Europa si Rusia, o zona-tampon, de instabilitate politica. Tarile din aceasta zona sunt afectate si acolo se produc astfel de evenimente. Pentru americani este avantajos sa agite situatia si sa experimenteze noi tehnologii de acest fel. In Ucraina, chiar si la festivaluri si la concerte sunt oameni care incearca sa puna in practica astfel de scenarii. Avem de-a face cu o crestere a agresivitatii, alimentata de politca externa americana si de oameni care sunt cumparati si mintiti”.

Imagini din timpul intalnirii Medvedev – Voronin – Smirnov, care a avut loc la Moscova, la sfarsitul lui martie. Foto: www.kremlin.ru

La Moscova, spune Miscenko, “cei mai multi politicieni inteleg ce s-a intamplat (la Chisinau – n.n.). Cand Natalia Morari este majoreta echipei de fotbal a lui Barack Obama, cand anumite persoane, implicate in Revolutia Oranj, din Ucraina sustin miscarea disidenta din Belarus, ei (politicienii rusi – n.n.) inteleg ce este de fapt in spatele acestor forte. Dar cativa politicieni vad steagul Romaniei si tineri care spun in fata camerelor de luat vederi: <Noi suntem romani!> si se iau dupa aceste aparente. Iar razboiul informational impotriva Romaniei nu-l poarta Rusia, ci sunt forte externe, din SUA, care spun aceste lucruri. Ei au sarcina de a compromite”.

Politicianul rus crede ca, odata ce a simtit, pe propria piele, cum actioneaza tehnologiile politice americane, liderul de la Chisinau se va invata minte si, de acum incolo, se va tine de cuvant si va fi mult mai sincer: “Dl. Voronin nu se afla intr-o situatie usoara. El a avut foarte mult de pierdut – s-a ciocnit de acele tehnologii, pe care inainte le-a vazut (actionand) doar la granita teritoriului sau. De aceea, el intelege ca poate deveni pur si simplu moneda de schimb intre gigantii geopolitici. El intelege ca abordarea sincera si dorinta efectiva de a dezvolta Moldova le are doar Rusia, pentru ca pe noi ne leaga foarte multe – avem o istorie comuna. Rusia ii considera pe oamenii care traiesc in Moldova ca pe propriul popor, pentru ca vorbesc aceeasi limba. De aceea, cred ca dl. Voronin si-a schimbat abordarea, el s-a adresat cu mai multa sinceritate Moscovei, mai ales ca a fost foarte ingrijorat de aceste evenimente”.

Maxim Miscenko nu crede ca declaratiile consilierului de la Kremlin vor influenta relatia bilaterala romano-rusa, mai ales ca toata lumea intelege ca la Chisinau a fost vorba despre folosirea unor tehnologii americane, de tipul “Soft Power”.

Asculta interviurile cu expertii care s-au pronuntat asupra acuzatiilor lansate de consilierul pentru politica externa de la Kremlin, impotriva Romaniei:

 Interviu Oazu Nantoi: Play Now | Play in Popup | Download

 Interviu Oleg Cristal: Play Now | Play in Popup | Download

 Interviu Maxim Miscenko: Play Now | Play in Popup | Download

 Interviu Serghei Shirokov: Play Now | Play in Popup | Download

Tags: acuzatii, Chisinau, conflict inghetat, Corespondent in regiune, evenimentele de la Chisinau, Kremlin, Maxim Miscenko, Oazu Nantoi, Oleg Cristal, Prihodiko, reglementarea conflictului de la Nistru, Reporter Special, Romania, Rusia, securitate regionala, Serghei Shirokov, Tiraspol, Transnistria

Serghei Sirokov este un baiat cuminte. Cred ca asa il pot caracteriza cel mai bine. Gesturi masurate si abordari intotdeauna de mijloc, din perspectiva solutiilor, nu a problemelor. O prezenta care linisteste, nu ridica niciodata semne de intrebare, intr-un domeniu sfasiat de cele mai acute nelinisti – al politicii regionale la Est de Romania. L-am vazut intr-o emisiune a Televiziunii din Tiraspol (o emisiune, apropos, bine facuta, cu moderatori tineri si de calitate; cand spun “calitate”, ma refer la cateva aspecte importante, cum ar fi dictia, prezenta in fata camerei de luat vederi, eleganta si fluenta limbajului; Emisiunea se numeste “Sag na vstreciu”, ceea ce se traduce: “Pas catre intalnire”). L-am vazut asadar pe Sirokov, mi-au placut abordarile lui si am decis sa-i iau un interviu. Cum Tiraspolul este un oras mic, unde toata lumea cunoaste pe toata lumea, nu mi-a fost greu sa obtin numarul lui de telefon. Ne-am intalnit in fata la “Dom ofitzerov”, fostul club al cadrelor superioare din Armata a 14-a, unde acum sunt tot felul de birouri, intre care si cel in care lucreaza Sirokov.

Istoric de profesie, mi-a marturisit: “Specializarea mea draga, de suflet este diplomatia, politica externa”. Din cauza asta probabil, Sirkov evita abordarile “tari”. Spre exemplu, cand am discutat la o tigara (el, ca eu, mai nou fac tensiune si, in consecinta, nu mai fumez) mi-a spus despre un oarecare politician (putem sa ghicim cu totii care), ca vrea sa stea cu fundul pe doua scaune. Cand i-am cerut sa-mi zica asta si pe banda, m-a refuzat politicos: stiti, eu sunt analist, trebuie sa am abordari echilibrate.

“Un vecin stabil si bogat este cel mai bun vecin”

Altfel, “evenimentele de la Chisinau sunt rezultatul firesc al modului in care s-a dezvoltat Republica Moldova in ultimii 20 de ani – nici pana acum Republica Moldova nu si-a definit telurile strategice si obiectivele de dezvoltare. Nu e clar cine sunt cetatenii acestei tari“, crede analistul. Cat despre procesul de negociere de la Nistru – va stagna in perioada urmatoare. Mai ales ca “nici un fel de conceptii noi, nici din partea comunistilor, nici a liberalilor, nu au fost formulate in ceea ce priveste Transnistria. Au fost doar fraze stereotipe”. In ceea ce priveste posibilitatea unei abordari dure a Chisinaului vizavi de Transnistria, campionul absolut al masurilor dure a fost Voronin: “puterea comunista a folosit practic toate metodele de presiune asupra Transnistriei. (…) Creativitatea in materie de masuri dure asupra Transnistriei a fost deja epuizata”.

Explicatia, destul de sugestiva, de altfel, a analistului este confirmata si de oamenii obisnuiti din Tiraspol. Cand am ajuns aici, venind din Chisinau si le-am spus prietenilor mei, cu vocea tremurand de lacrimi ca nu stiu cum am sa plec, pentru ca nu am viza si nu stiu incotro s-o iau, unul din baieti a replicat promt: “Normalina uje – u nas blocada bila”. (in traducere libera: e in regula, am trecut noi si prin blocada, asta nu e nimic).

“Stiti, noi aici traim cu impresia ca la Bruxelles si la Moscova, si la Wahington nu dorm de grija Transnistriei (oficialii anume)”, mi-a mai spus Sirokov, in afara inregistrarii, cu genul acela de umor bland si de buna calitate care e specific in regiune. Altfel: pericolul pe care il prezinta un conflict inghetat? Da exista: instabilitatea politica si incertitudinile cu privire la viitorul regiunii. Vremea pierduta in ceea ce priveste dezvoltarea societatii, in ce priveste aparitia bunastarii propriilor cetateni, atat in Moldova, cat si in Transnistria. “Un vecin sarac este un pericol pentru el, cat si pentru (cei din jur) Ucraina si Rusia. (…) Un vecin stabil si bogat este cel mai bun vecin”.

Interviul in forma integrala, in limba rusa, il puteti asculta mai jos.

Interviu cu politologul Serghei Shirokov, din Tiraspol, despre viitorul Transnistriei
Asculta mai multe audio Politica »

Tags: Mediator, negocierea de la Nistru, separatism, Serghei Shirokov, Tiraspol, Transnistria