Relatiile externe ale Transnistriei sunt, de asemnea, de interes.
- Cum vedeţi D-stră evoluţia relaţiilor dintre RMN şi noua guvernare din Ucraina?
Raspunsul de la evolutia relatiilor cu Chisinaul este valabil si pentru relatia cu Ucraina, care, evident, si-ar dori sa integreze Transnistria intre granitele sale. Ucraina este insa slabita ca stat, cat si ca prestigiu in comunitatea internationala, dupa dezastruosul mandat Iuscenko. Aceasta tara are nevoie de timp, ca sa se refaca si, din pacate pentru poporul ucrainean, timpul se va masura in ani.
- Credeţi că mai este justificată menţinerea forţelor ruseşti de menţinere a păcii pe teritoriul RMN? Se poate RMN apăra singură şi de cine?
Cu privire la fortele rusesti de mentinere a pacii, care se afla pe teritoriul Transnistriei, fac de obicei o gluma. Daca aceste forte militare rusesti s-ar retrage, este musai s-o faca vara. Pentru ca retragerea militarilor rusi se va face prin descaltarea localnicilor transnistreni de bocanii armatei Federatiei Ruse. Si, desigur, este inuman sa lasi oamenii desculti in plina iarna. Mai ales ca transnistrenii sunt si destul de saraci ca sa nu aiba cu ce sa-si procure alte incaltari. In rest, armata rusa aflata pe teritoriul Transnistriei, reprezina un subiect de multe discutii politicie (si politicienii nu si-ar mai lua salariile, daca nu ar avea despre ce sa discute), mai inseamna niste ruble care intra in buzunarul trannsistrenilor, sub forma de solde, si un factor de stabilitate emotionala pentru populatia de acolo, de tipu; “Uite ca Rusia ne apara”. Altfel, militarii stau in cazarrmi, intre orele 08.00 si 16.00 si dupa aia, se duc prin oras, sa-si mai rezolve din ale lor – cel putin gradele superioare, dintre care multi, repet, sunt din partea locului. Din punctul meu de vedere, prezenta trupelor rusesti, intr-o zona in care acum 17 ani a fost razboi, nu e nici binevenita, nici rau-venita. Daca transnistrenii se simt bine cu rusii pe teritoriul lor, si daca Rusiei ii convine sa dea banii ca sa-si tina militarii acolo – e in regula, cel putin atata timp cat nu au loc evolutii militare. Altfel, prezenta militarilor rusi nu e un factor de presiune psihologica, dar in mod cer e un bun subiect de chiraiala politica.
- Consideraţi optimal formatul de negocieri actual 5+2 [R.Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE + Uniunea Europeană, SUA]? Dacă nu, atunci ce varintă aţi propune?
In ce priveste formatul de negocieri, este cat se poate de evident ca, pana la urma partile care trebuie sa se inteleaga sunt cele aflate in conflict: Tiraspolul si Chisinaul.
- Cum apreciaţi D-stră organele de securitate şi de menţinere a ordinii în RMN?
Cu privire la organele de mentinere a ordinii din Transnistria – militienii, ori de cate ori le-am cerut sprijinul, m-au ajutat. Nu demult, aici, in Romania, cineva mi-a luat din geanta niste bani (suficient de multi sa-mi dezechilibreze bugetul). M-am dus la Politie si, mai intai am auzit: “N-avem ce sa le facem hotilor, noi ii retinem si procurorii le dau drumul”. Pe urma, domnul comisar care mi-a luat plangerea, incerca sa ma convinga de faptul ca, de fapt, nu a avut loc nici nu furt din buzunare – si asta numai ca sa nu se inregistreze el cu cazul. In zona unde mi s-a intamplat acest lucru (in centrul vechi al Bucurestiuluii), strada apartine tuturor categoriilor de infractori, dar in nici un caz cetatenilor, este un teritoriu care a fost cucerit de raufacatori in timp ce domnii politisti, platiti din buzunarul cetatenilor statea sa se uite la meci atunci cand se aflau in tura operativa. Ei bine, acest lucru eu in Tiraspol nu l-am constat. Cat despre MGB, am vrut odata sa-i iau interviu lui Antiufeev, nu am reusit acest lucru si, mai departe, ei nu m-au deranajat cu nimic, iar eu nu m-am mai adresat alta data cu vreo cerere la ei.
- Făcînd o radiografie a zonelor de conflict în care fost prezentă ca şi corespondent, care a fost cea mai grea şi priculoasă misiune? În care regiuni v-aţi simţit cea mai vulnerabilă d.p.d.v. al securităţii?
Intrebarea e cam fara obiect, nu de alta, dar eu “misiuni” n-am indeplinit, pentru ca nu sunt militar. Altfel, cel mai inspaimantator moment din intreaga mea cariera de corespondent a fost anul trecut, in aprilie, in timpul tulburarilor de la Chisinau. Seara, pe 8 aprilie, m-am dus la hotelul Zarea, din Chisinau, sa ma cazez, iar in holul hotelului au aparut doi barbati, care in mod evident erau de la SIS si au cerut lista romanilor cazati in hotel. Eu nu apucasem sa ma cazez si nu aveam la mine decat poseta si o punga de plastic, cu mancare, asa ca nu le-am parut suspecta. Ei s-au uitat pe lista si au spus: “Nu sunt tigani din Romania aici”, apoi au plecat. Atunci am stiut ca, daca m-ar fi legitimat, mi s-ar fi intamplat ceva rau, dar am avut noroc, zic eu.
Foto: Itar Tass
Ucraina este o tara care a pierdut franele propriei politici. La sfarsitul anului trecut, s-a vorbit despre dizolvarea Radei Supreme, apoi, subiectul a ramas cumva suspendat. Pe urma au urmat dicutii despre alegeri prezidentiale, totul pe fondul unor permanente acuzatii de coruptie, al adancirii tarii in saracie si al scaderii constante si abrupte a nivelului de eficienta al puterii in exercitiu. In primavara, la Kiev, il intalneam pe Aleksandru Golub, deputat al Partidului Comunist si il chestionam ce se intampla cu Ucraina. Raspunsurile politicianului nu au oferit foarte multe clarificari, pentru simplul motiv ca ele nu exista. Un singur lucru a fost lamurit: Parlamentul inca functioneaza. Evident, asta nu ajuta foarte mult.
Saracia ucrainienilor arata asa
… Marea mi-a certat gleznele cu o imbratisare de gheata si si-a lasat un sarut albicios de sare pe pantalonii mei suflecati. Suna asa marea la Odesa:
Roman Konoplev s-a imbracat frumos pentru interviu. Sotia lui, Dina, a pregatit ceai si bomboane. Eu am adus o vodca si o floare. Ambele pentru Dina. Doar nu eram sa-i fac cadouri lui Roman! Sunt o pereche frumoasa Konoplevii. Desi nu se dau in spectacol, ghicesti ca se iubesc. Nu stiu cum, atunci cand se apropie unul de altul, incep sa lumineze parca din interior. Amandoi. Ea este linistita, dulce si felina, dar fara sa fie siropoasa. Pe el il suspectez ca e emotiv. I-am auzit emotiile – o vibratie speciala a vocii – atunci cand am taiat fila audio in Cubase. Dupa ce am povestit despre toata politica regionala posibila – si Rusia, si Ucraina, si Moldova, si Romania, si Uniunea Europeana, ba chiar si Statele Unite, l-am rugat pe Roman sa-si ia chitara si sa cante ceva la sfarsitul interviului, ca sa mai risipim din ostilitatea si fobiile care ne-au bantuit pe toti in ultimele saptamani. El a dat curs dorintei mele, desi ar fi vrut sa nu, pentru ca nu-i place sa se dea in spectacol. Si, la primele acorduri, cand imi spnea ce piesa urmeaza sa interpreteze, i-am auzit din nou emotia vibrand in voce, iar asta mi s-a parut foarte frumos. De aceea, va rog sa ascultati unul dintre cele mai bune interviuri pe care le-am realizat vreodata.
Demonstratii nu mai sunt la Chisinau. Peste o mie de tineri din toata Republica Moldova au fost ridicati de organele de ordine. Foarte multi altii sunt pusi in arest la domiciliu. Cei care au picat in mainile represorilor au fost batuti crunt, iar fete au fost violate.
Uneori viaţa este într-un fel pe care nu-l înţeleg. Cei pe care ar trebui să-i consider duşmani mă protejează, iar loviturile vin de unde nu mă aştept. Şi când nu mă aştept.
La puţină vreme după asta, am plecat în Ucraina. Am stat puţin în Odesa, apoi am plecat la Kiev. În Ucraina, Internetul merge prost şi, de fapt, singurul loc de unde se poate lucra în condiţii cât de cât acceptabile este Internet cafe-ul din Piaţa Maidan Nezalejnosti. Intr-una din dăţile când m-am dus acolo, am găsit o ameninţare pe blog. Cineva îmi spunea că au să mă găsească în Chişinău şi atunci voi vedea eu. Decisă să nu mă las intimidată, i-am răspuns aşa celui care îmi postase comentariul:
Ca fost ofiter de informatii, Dmitrii Soin si-a prezentat, in exclusivitate pentru Radio Lynx, parerea asupra cazului de spionaj anchetat de autoritatile romane. Reamintim ca subofiţerul Achim Floricel si consilierul bulgar Zikolov Marinov, sunt acuzati ca ar fi furnizat informatii militare secrete unui stat nealiat. In urma acestui scandal, atasatul militar ucrainean a fost invitat sa paraseasca Romania.
Foto explicatie: camera video disimulata intr-o samara de artar